Endeavour crater MarteDeşi în prezent planeta Marte e un deşert îngheţat, a avut un trecut fierbinte şi aburos. Rover-ul Opportunity al NASA a început examinarea celei mai importante ţinte a sa de până acum, şi anume craterul gigantic de pe suprafaţa planetei, botezat Endeavour.

 

 

Rezultatele iniţiale au scos la iveală faptul că structura geologică respectivă a fost expusă în trecut acţiunii apei fierbinţi.

Opportunity a fost nevoit timp de 3 ani să meargă pe suprafaţa planetei până a reuşit să ajungă la craterul cu diametrul de 22 de kilometri. Marginea craterului prezintă roci ce datează din cele mai vechi epoci ale istoriei marţiene, atunci când apa aflată în stare lichidă exista din abundenţă.

"În acest moment privim faza în care se află Opportunity ca pe o misiune cu totul nouă", spune David Lavery, de la sediul NASA din Washington DC.

După ce a ajuns la marginea craterului, în luna august, Opportunity a examinat o rocă cu diametrul de aproximativ un metru, botezată neoficial Tisdale 2. Rezultatele au arătat că aceasta conţinea mari cantităţi de zinc, mai mult decât oricare altă rocă examinată de către Opportunity sau sora defunctă a acesteia, Spirit.

Pe Pământ, apa fierbinte are uneori în componenţă un conţinut important de zinc dizolvat, care mai apoi se poate depozita pentru a forma roci bogate în zinc. Rocile bogate în zinc găsite pe Endeavour indică prezenţa într-o anumită perioadă a apei fierbinţi, ce este posibil să se fi încălzit în urma impactului ce a format craterul, potrivit omului de ştiinţă Steve Squyres de la Universitatea Cornell din Ithaca, New York.


 

 

Endeavour crater pe Marte
credit: NASA



Filoane strălucitoare


Echipa ce se ocupă cu roverul este încă nesigură cu privire la mediul în care s-a format roca, incluzând la acest capitol şi întrebarea dacă apa fierbinte a fost lichidă sau sub formă de vapori.

Imaginile aduse de Opportunity au scos la iveală filoane strălucitoare printre alte roci aflate pe marginea craterului. Acestea ar putea fi locuri unde apa a curs printre crăpăturile din rocă, lăsând în urmă depozite de minerale, cu toate că roverul nu a examinat încă compoziţia acestora.

Înainte de examinarea acestora, roverul se va îndrepta către marginea craterului, la nord-est faţă de Tisdale 2. Măsurătorile de pe orbită sugerează faptul că în acea direcţie se află depozite de argilă, care au nevoie de apă pentru a se forma.

Echipa roverului este încântată la perspectiva de a explora suprafeţe de teren pe care roverul Mars nu le-a văzut vreodată. "Încântarea din rândul inginerilor şi echipelor de ştiinţă este foarte mare", spune omul de ştiinţă Ray Arvidson de la Universitatea din Washington din St Louis, Missouri.


 


Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Giant Mars crater hints at steamy past, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducerea: Paul Pârvulescu

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.