Aparatele de rezonanţă magnetică nucleară şi acceleratoarele de particule ale prezentului nu ar putea exista fără magneţi supraconductori, care generează câmpuri magnetice foarte puternice, folosind doar o fracţiune din energia folosită de electromagneţii convenţionali. Calea spre primul brevet pentru această tehnologie a durat aproape şase decenii şi s-a încheiat spectaculos cu o fotografie.
Diagramă a câmpului magnetic produs într-un solenoid de curent electric.
Heike Kamerlingh Onnes a descoperit supraconductibilitatea în 1911, când a răcit mercurul la o temperatură apropiată de 0 absolut şi a descoperit că acesta îşi pierde rezistivitatea electrică. Cu toate acestea, atunci când a introdus sârmă de plumb supraconductor într-o bobină şi a trecut curent prin ea pentru a genera un câmp magnetic, proprietatea supraconductivităţii a dispărut de la câmpuri magnetice doar de câteva ori mai puternice decât cele a unui magnet de frigider.
În 1954, G.B. Yntema de la Universitatea Illinois şi în 1959, Stanley Autler de la MIT, au legat în mod independent spirale supraconductoare în bobine cu niobiu lucrat la rece şi astfel s-au produs câmpuri magnetice de aproape 10 kilogauss, adică un ordin de magnitudine mai mare decât până în acel moment. Lupta pentru cât mai mulţi gauss începuse. Premiul a ajuns la expertul în metale John E. “Gene” Kunzler, al cărui grup de la Bell Labs a produs 15 kilogauss folosind un aliaj de molibden-rheniu. Kunzler a depus documentele necesare înregistrării unui brevet (vezi imaginea), pe 19 septembrie 1960, cu 15 zile înaintea lui Autler. Brevetul lui Kunzler a fost emis primul, pe data de 14 aprilie 1964.
Diagrama primului brevet oferit în lume pentru un magnet supraconductor
Credit imagine: Oficiul SUA de Brevete şi Mărci
“Aceşti magneţi mici şi primitivi erau, bineînţeles, foarte instabili.” avea să spună John Hulm, cel care a condus un grup Westinghouse, în cadrul unei conferinţe, în 1982. „Ar fi trebuit să fii foarte optimist ca să crezi că aceste jucării ciudate ale unui fizician ar putea ajunge aparate complexe, produse pe scară mare, şi atât de folositoare.”
Construcţia acceleratorului Tevatron de la Fermilab din anii 1970 – cu 1020 magneţi supraconductori, conţinând suficientă sârmă supraconductoare cât să înfăşoare Pământul de 2,3 ori – a creat o nouă industrie care de atunci produce sârme şi cablu pentru o tehnologie emergentă de imagistică medicală care avea, de asemenea, nevoie, şi de magneţi supraconductori puternici: rezonanţa magnetică nucleară (RMI).
Articol tradus de Andrei Butilcă din revista Symmetry, cu acordul editorului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Henry Cavendish a fost un om de ştiinţă britanic care a rămas în istorie atât pentru descoperirea hidrogenului, cât şi pentru celebrul experiment omonim, în cadrul căruia, între anii 1797-1798, a măsurat densitatea medie a Pământului (video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Lipitoare
Partea a doua - şi ultima - a seriei de articole dedicate prezentării unor practici medicale apuse. Citiţi în continuare despre terapia cu lipitori şi despre practica numită colectomie radicală, adică îndepărtarea totală a colonului. Aflaţi şi cine sunt cei care le-au introdus.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Medicina a avut de-a lungul secolelor un parcurs extrem de sinuos şi obscur. Multe dintre metodele aplicate de medici în trecut erau vătămătoare ori chiar puneau în pericol viaţa pacientului. Citiţi azi despre sângerarea medicală, purgaţie şi clismă.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A şasea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1660-1690 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea rolului plămânilor, enunţarea legii gazului ideal, descoperirea difracţiei luminii, înţelegerea modului în care se înmulţesc insectele etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Partea a 2-a a poveştii care prezintă epopeea care a durat mai bine de 300 de ani a demonstrării ultimei teoreme a lui Fermat. Aflaţi despre contribuţiile japonezilor Taniyama şi Shimura, dar şi despre finalizarea întreprinderii de către Andrew Wiles.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită între timp simbol al misterului matematic. Citiţi în continuare povestea unuia dintre cele mai frumoase raţionamente realizate vreodată.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
În ultima parte a documentarului intitulat "Istoria Universului" facem o rapidă trecere în revistă a primelor manifestări artistice ale omului, a primelor civilizaţii apărute pe Terra şi a câtorva descoperiri şi personalităţi care au marcat ştiinţa ultimilor 150 de ani.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A cincea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1635-1660 şi cuprinde subiecte ca: apariţia geometriei analitice, calculul frecvenţei sunetului, introducerea tratamentului malariei în Europa, inventarea barometrului, triunghiul lui Pascal, descoperirea sistemului limfatic etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A patra parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1600-1635 şi cuprinde subiecte ca: enunţarea principiului inerţiei de către Galileo Galilei, descrierea Pământului ca un uriaş magnet de către William Gilbert, inventarea telescopului, inventarea logaritmilor, descrierea mişcării planetelor în jurul Soarelui etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A treia parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1500-1600 şi cuprinde subiecte ca: prima operaţie de cezariană, construirea primului ceas de buzunar, prima hartă a Americii, apariţia modelului heliocentric al lui Copernic, inventarea teodolitului, observarea formei fulgilor de zăpadă, constatarea forţei gravitaţionale etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A doua parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1400-1500 şi cuprinde subiecte ca: ideile revoluţionare ale lui Leonardo da Vinci, inventarea presei de tipărit mobile de către Johann Gutenberg, observarea efectului de capilaritate, constatarea erorilor busolei în a indica nordul geografic etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Prima parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1300-1400 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea acidului sulfuric, introducerea în Europa a roţii de tors, cum s-a inventat coniacul, despre apariţia ceasurilor mecanice în Europa, primele cercetări asupra naturii curcubeului, aducerea ciumei în Europa de către marinarii italieni etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Musca neagră de carne sau Phormia regina este una dintre vietăţile pe care mulţi le-ar dori dispărute, pentru că au prostul obicei de a se hrăni direct din alimentele noastre, cu o insistenţă enervantă. Acest articol este dedicat mecanismului de hrănire la muscă şi cercetătorului care l-a descoperit, Vincent G. Dethier.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Concepţia modernă dominantă astăzi este una care poate fi numită "materialistă", susţinând că ceea ce numim "minte" este produsul interacţiunilor fizice inter-neuronale din creier. Dar cum se transmit "comenzile" creierului către restul corpului? Şi cu ce viteză? Cine şi cum a determinat viteza impulsului nervos?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
