Henry Cavendish a fost un om de ştiinţă britanic care a rămas în istorie atât pentru descoperirea hidrogenului, cât şi pentru celebrul experiment omonim, în cadrul căruia, între anii 1797-1798, a măsurat densitatea medie a Pământului (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Partea a doua - şi ultima - a seriei de articole dedicate prezentării unor practici medicale apuse. Citiţi în continuare despre terapia cu lipitori şi despre practica numită colectomie radicală, adică îndepărtarea totală a colonului. Aflaţi şi cine sunt cei care le-au introdus.
- Detalii
- Scris de: Mădălin Filip
Medicina a avut de-a lungul secolelor un parcurs extrem de sinuos şi obscur. Multe dintre metodele aplicate de medici în trecut erau vătămătoare ori chiar puneau în pericol viaţa pacientului. Citiţi azi despre sângerarea medicală, purgaţie şi clismă.
- Detalii
- Scris de: Mădălin Filip
A şasea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1660-1690 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea rolului plămânilor, enunţarea legii gazului ideal, descoperirea difracţiei luminii, înţelegerea modului în care se înmulţesc insectele etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Partea a 2-a a poveştii care prezintă epopeea care a durat mai bine de 300 de ani a demonstrării ultimei teoreme a lui Fermat. Aflaţi despre contribuţiile japonezilor Taniyama şi Shimura, dar şi despre finalizarea întreprinderii de către Andrew Wiles.
- Detalii
- Scris de: Mădălin Filip
Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită între timp simbol al misterului matematic. Citiţi în continuare povestea unuia dintre cele mai frumoase raţionamente realizate vreodată.
- Detalii
- Scris de: Mădălin Filip
În ultima parte a documentarului intitulat "Istoria Universului" facem o rapidă trecere în revistă a primelor manifestări artistice ale omului, a primelor civilizaţii apărute pe Terra şi a câtorva descoperiri şi personalităţi care au marcat ştiinţa ultimilor 150 de ani.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
A cincea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1635-1660 şi cuprinde subiecte ca: apariţia geometriei analitice, calculul frecvenţei sunetului, introducerea tratamentului malariei în Europa, inventarea barometrului, triunghiul lui Pascal, descoperirea sistemului limfatic etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A patra parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1600-1635 şi cuprinde subiecte ca: enunţarea principiului inerţiei de către Galileo Galilei, descrierea Pământului ca un uriaş magnet de către William Gilbert, inventarea telescopului, inventarea logaritmilor, descrierea mişcării planetelor în jurul Soarelui etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A treia parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1500-1600 şi cuprinde subiecte ca: prima operaţie de cezariană, construirea primului ceas de buzunar, prima hartă a Americii, apariţia modelului heliocentric al lui Copernic, inventarea teodolitului, observarea formei fulgilor de zăpadă, constatarea forţei gravitaţionale etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A doua parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1400-1500 şi cuprinde subiecte ca: ideile revoluţionare ale lui Leonardo da Vinci, inventarea presei de tipărit mobile de către Johann Gutenberg, observarea efectului de capilaritate, constatarea erorilor busolei în a indica nordul geografic etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Prima parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1300-1400 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea acidului sulfuric, introducerea în Europa a roţii de tors, cum s-a inventat coniacul, despre apariţia ceasurilor mecanice în Europa, primele cercetări asupra naturii curcubeului, aducerea ciumei în Europa de către marinarii italieni etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Musca neagră de carne sau Phormia regina este una dintre vietăţile pe care mulţi le-ar dori dispărute, pentru că au prostul obicei de a se hrăni direct din alimentele noastre, cu o insistenţă enervantă. Acest articol este dedicat mecanismului de hrănire la muscă şi cercetătorului care l-a descoperit, Vincent G. Dethier.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Concepţia modernă dominantă astăzi este una care poate fi numită "materialistă", susţinând că ceea ce numim "minte" este produsul interacţiunilor fizice inter-neuronale din creier. Dar cum se transmit "comenzile" creierului către restul corpului? Şi cu ce viteză? Cine şi cum a determinat viteza impulsului nervos?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
DIONISIE EXIGUUS ŞI ÎMPĂRŢIREA TIMPULUI ÎN ERE
Împărţirea timpului în sistemul clasic pentru noi, Era noastră (e.n.) şi Înaintea erei noastre (î.e.n), a fost realizată de către călugărul Dionisie Exiguus (circa 470-544), născut în Scythia Minor, actualmente Dobrogea. Acesta a fost chemat la Roma de către Papa Gelasius I (papă în perioada 492-496), unde a petrecut întreaga viaţă, sub zece papi, de la Anastasiu al II-lea (496-498), urmaşul lui Gelasius, la Papa Vigilius (537-555).
Aici, la Roma, Dionisie, călugărit la Constantinopol, a conceput numerotarea anilor începând de la naşterea lui Iisus Hristos, numerotare ce se va răspândi apoi în întreaga lume prin intermediul calendarelor iulian şi gregorian. Ulterior calculelor lui Dionisie şi stabilirii anului de început al erei noastre s-a stabilit că de fapt, după Dionisie, era noastră este cu 4-7 ani în urmă.
Dionisie Exiguus a schimbat în fapt modul de concepere a calendarului, care începea de la primii împăraţi romani şi s-a raportat la Iisus, fundamentându-şi alegerea în mai multe lucrări: Liber de Paschac (Cartea despre Paşti), Argumenta paschalia (Argumente pascale) şi epistolele: Epistola prima de ratione Paschae şi Epistola secunda.
Propunerea lui Dionisie Exiguus a fost acceptată în Italia în anul 527, o sută de ani mai târziu în Franţa, în secolele VIII-IX în Anglia, iar apoi în toată lumea. Acest sistem de numărare a anilor a fost asumat şi de biserica română, întâi prin Molitvelnicul slavon, tipărit la Târgovişte în 1545, iar după doi ani, în Apostolul, tipărit la Târgovişte începând cu 1547.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.