Model atomic
Există această neînțelegere cum că știința e altă cale de a afla „adevărul” și cum că ar fi o alternativă (o altă perspectivă) la religie. Greșit. Știința nu e o disciplină spirituală ori o cale de evoluție spirituală. E o disciplină intelectuală care implică un set de metode, proceduri și raționamente. Nu oferă adevărul. Cel mult îl sugerează. Iar asta face o diferență colosală.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Scepticus: graniţele gândirii
De când ne putem transmite gândurile către „umanitate" prin intermediul, în special, al reţelelor de socializare, producţia de aberaţii, aparent profunde, a crescut alarmant. În fapt pare că prea mulţi sunt preocupaţi să genereze (ori măcar să răspândească) fraze „antologice", care să ne pună pe gânduri, care musai stârnesc introspecţii şi revelaţii răvăşitoare.
Dar aspectul mai interesant este următorul: ne plac aceste aberaţii. Deşi nu înţelegem nimic din ele, pentru că nu spun nimic, în fapt, la o lectură superficială par a avea ceva de spus. Sigur, uităm repede de ele apoi, căci mii de alte aberaţii ne aşteaptă pentru a ne „provoca" intelectul şi imaginaţia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Scepticus: graniţele gândirii
Oamenii de ştiinţă ar trebui să studieze pseudoştiinţa, să vadă cu ce se ocupă cei preocupați de subiecte asociate domeniului şi să şi citească pseudostudii. Este deosebit de important ca un om de ştiinţă să facă diferenţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă. Sunt nenumărate cazuri de pseudoştiinţă evidentă, care nu merită cercetări suplimentare, cum ar fi acei lunatici care apar la televiziune şi ne anunţă că au descoperit data următorului cutremur devastator. Dar lucrurile sunt mai complicate...
- Detalii
- de: Michael J. I. Brown
- Scepticus: graniţele gândirii
Astăzi ne vom înarma cu un târnăcop şi o lopată pentru a săpa în interiorul unor straturi vechi de pământ şi pentru a scoate la iveală unele lucruri ce nu ar trebui, de fapt, să existe acolo. De fapt, la o inspecţie mai de aproape, acestea cu siguranţă nu ar trebui să fie acolo.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
„Gândirea critică" poate vă sună ca o expresie tehnică neplăcută, dar ea este de fapt o abilitate utilă. Gândirea critică înseamnă reţinerea doar a informaţiilor importante care pot fi utilizate pentru a vă ajuta să luaţi o decizie sau să vă formaţi o părere personală, în loc să vă mulţumiţi doar cu afirmaţiile altora. Această abilitate nu se formează întotdeauna de la sine, dar din fericire ea poate fi antrenată pentru a o perfecţiona.
- Detalii
- de: Thorin Klosowski
- Scepticus: graniţele gândirii
Filozoful Nick Bostrom a sugerat ipoteza că este foarte probabil să trăim în interiorul unui supercomputer. Un alt filozof care a analizat această ipoteză susţine într-un nou document că există alte scenarii post-umane care trebuie să fie luate în considerare.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Scepticus: graniţele gândirii
În gălăgia zilnică a ”crizelor” cu care se confruntă omenirea, uităm de multele generaţii care sperăm să ne urmeze. Nu cele care vor trăi peste 200 de ani, ci cele care vor trăi peste 1.000 sau 10.000 de ani. Folosesc cuvântul ”sperăm” deoarece ne confruntăm cu riscuri, numite riscuri existenţiale care ar putea ameninţa să şteargă omenirea de pe faţa pământului. Aceste riscuri nu sunt doar riscuri ale unor mari dezastre, ci ale unor dezastre care ar putea pune capăt istoriei.
- Detalii
- de: Anders Sandberg
- Scepticus: graniţele gândirii
Majoritatea dintre noi cunoaşte fenomenul de ardere, un proces chimic în care un combustibil se combină cu oxigenul şi produce căldură şi lumină sub forma unui incendiu în care atât combustibilul cât şi sursa de foc sunt bine cunoscute. Cu toate acestea, în anumite circumstanţe scânteia care aprinde focul nu reprezintă o sursă evidentă, cum ar fi un fitil, ci reprezintă de multe ori un proces complicat, adeseori ascuns.
- Detalii
- de: TodayIFoundOut
- Scepticus: graniţele gândirii
Guvernele şi forţele armate au baze secrete, acesta este un fapt evident. Dar, de obicei, partea secretă se referă doar la ceea ce se face acolo, existenţa reală a unei anume baze militare nefiind, de obicei, pusă în discuţie.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
credit: Mark Garlick / Science Source
Unul dintre „avantajele” vieţii de astrofizician îl reprezintă posibilitatea de a primi săptămânal câte un e-mail de la cineva care pretinde că a „dovedit că Einstein a greşit”. Uneori aceste e-mailuri nu conţin ecuaţii matematice, ci doar expresii precum „este evident că...", iar alteori conţin pagini întregi de ecuaţii complexe cu zeci de termeni ştiinţifici care sunt însă folosiţi într-un mod neobişnuit..
- Detalii
- de: Brian Koberlein
- Scepticus: graniţele gândirii
De-a lungul istoriei s-a crezut de mai multe ori că Pământul ar putea fi gol. Astăzi vom privi din nou cu un ochi sceptic asupra unei alte teorii ce face parte din ştiinţa alternativă şi care a reuşit să reziste în timp de-a lungul secolelor în ciuda faptului că ea este evident greşită: teoria Pământului gol.
Există mai multe modele diferite ale teoriei Pământului gol şi care au fost promovate de diverse grupuri de susţinători. Acesta este un exemplu prin care oamenii îşi schimbă felul de a vedea lumea pentru a se potrivi cu convingerile lor şi apoi doresc să-şi modifice chiar ştiinţa pentru a se potrivi cu imaginea lor asupra lumii.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
Nietzsche este renumit pentru faptul că a afirmat că Dumnezeu a murit, dar afirmaţiile privind dispariţia celui atotputernic poate au fost mult exagerate. În continuare puteţi descoperi unele dintre cele mai fascinante şi mai provocatoare argumente filozofice cu privire la existenţa lui Dumnezeu.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Scepticus: graniţele gândirii
Există poveşti care ne spun că acest satelit se află chiar acum în întunericul cerului, în afara luminescenţei Pământului (n.t. numele satelitului se traduce prin Cavalerul Negru). Acesta se deplasează încet şi în mod deliberat prin întunericul cerului de-a lungul orbitei sale implacabile. Pământul se roteşte mai jos de acesta, surprins fiind de prezenţa neautorizată a acestuia.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
„Piramida Soarelui" din Bosnia.
Credit imagine: Wikimedia.
Mult în interiorul Bosniei, într-un mic sat numit Visoko, aflat la doar 15 km nord-vest de Sarajevo, se află cea mai mare şi mai veche piramida antică. Cel puţin aşa pare a fi. Piramidele antice nu sunt complet necunoscute în Europa. Rămăşiţele unei mici piramide se află în Franţa, alte două piramide au fost descoperite în Grecia şi una în Italia. Acestea nu sunt cu mult mai mari decât o casă şi ele nu sunt, cu siguranţă, asemănătoare piramidelor masive din Egipt şi America Latină. Astfel, afirmaţia cum că o piramidă gigant s-ar afla în Bosnia ne provoacă uimirea.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
Miracolele sunt evenimente destul de rare. Cu excepţia emisiunii televizate ”Dr. Oz” unde apar cu o frecvenţă uluitoare. Desigur, Oz nu susţine că poate învia morţii sau despărţi apele Mării Roşii, dar alimentează speranţele oamenilor pretinzând că poate topi grăsimea. Şi, bineînţeles, nu se sfieşte să folosească expresii precum ”tratamente minune”. Se pare însă că miracolele ”se ofilesc” foarte repede după ce apar.
- Detalii
- de: Joe Schwarcz
- Scepticus: graniţele gândirii
