Unii oameni cred tot felul de lucruri ciudate inclusiv... nu, de fapt, dintr-un motiv psihologic foarte bine întemeiat nu voi repeta nimic de genul acesta în momentul de faţă. Să ne rezumăm doar la a spune că unii oameni cred lucruri ciudate. De ce se întâmplă acest lucru?
Se pare că doar unul dintre motivele fascinante pentru care oamenii acceptă idei ciudate se datorează faptului că acestea continuă să fie repetate, chiar dacă numai pentru a le demasca.
Deci, de unde provin toate aceste informaţii eronate, de ce oamenii le cred şi cum pot să le contracareze cei care gândesc corect? (cele ce urmează se bazează pe un excelent articol al profesorului Stephan Lewandowsky şi al colegilor săi).
De unde provin informaţiile eronate?
1. Zvonuri şi ficţiune
Oamenilor le plac la nebunie poveştile senzaţionale. Le place să le spună şi celorlalţi povestiri care fac ascultătorul foarte fericit, dezgustat sau să-i fie frică: orice lucru care determină un răspuns emoţional intens.
Prin urmare, poveştile neutre din punct de vedere emoţional, care probabil sunt mai veridice, dar mult mai plictisitoare, nu beneficiază de atenţia cuvenită.
Chiar mai bizar este faptul că oamenii cred lucruri pe care le citesc în romane şi care în mod cert sunt inventate în totalitate. Acest lucru este adevărat chiar şi atunci când:
- acestea sunt în mod evident fictive,
- li se spune că opera de ficţiune conţine informaţii greşite,
- se ştie destul de bine care sunt faptele reale.
Este posibil ca acest lucru să se datoreze într-o oarecare măsură faptului că mecanismele de apărare tind să fie mai reduse atunci când oamenii urmăresc emisiuni de divertisment celebre.
2. Politicienii
Este posibil să putem fi cu toţii conştienţi că politicienii vor spune orice pentru a fi aleşi. Dar putem face diferenţa dintre adevăr şi minciunile pe care le-au spus?
Studiile au dezvăluit că, de fapt, oamenii consideră că este foarte dificil să faci această deosebire. Se pare că deşi suntem conştienţi de faptul că politicienii mint, acest lucru nu este o barieră pentru oamenii care cred aceste minciuni.
3. Media
Sursele obişnuite de informaţii eronate din media sunt simplificarea exagerată şi necesitatea conferirii unui echilibru.
Nevoia de echilibru este un aspect interesant deoarece problemele în sine nu sunt întotdeauna "echilibrate". De exemplu, peste 95% dintre oamenii de ştiinţă care studiază schimbările climatice sunt de acord că Pământul se încălzeşte din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, dar acest lucru nu a fost dezvăluit în niciuna dintre multiplele dezbateri mass-media care au avut loc pe această temă. Această dezvăluire este împiedicată tocmai din cauza necesităţii de a oferi întotdeauna un punct de vedere"echilibrat".
4. Internetul
Există o mulţime de lucruri bune pe care le putem spune despre Internet şi cu toate acestea, Internetul este încă o sursă fantastică de informaţii eronate. Iată un fapt înfricoşător:
"Un sondaj efectuat cu ajutorul primelor 50 de siteuri web care au corespuns căutării: " diete cu ajutorul cărora putem scădea în greutate", a relevat faptul că doar 3 dintre acestea ofereau sfaturi solide."
Mai mult decât atât, oamenii au tendinţa de a căuta informaţii care confirmă punctele lor de vedere deja existente. Şi acest lucru a devenit mult mai uşor acum, când Internetul oferă o gamă largă de puncte de vedere. Indiferent de ceea ce cred oamenii, cu siguranţă pot găsi şi alte persoane care au aceeaşi părere şi care să îi susţină.
De ce cred oamenii informaţiile eronate?
Este destul de clar faptul că minciunile şi dezinformarea plutesc peste tot. Dar dacă ştim cu toții că politicienii, mass-media şi uneori Internetul ne mint, atunci cum se face că unii oameni ajung să creadă aceste minciuni?
Problema este că modul în care oamenii dau crezare (sau nu) lucrurilor este în esenţă ciudat. Puţini se deranjează să verifice veridicitatea faptelor. Majoritatea preferă următoarele tipuri de "scurtături" mentale:
Pare corect? Cu alte cuvinte, corespund informaţiile nou achiziţionate cu ceea ce deja credem? De exemplu, este mult mai probabil ca un republican să accepte neadevăruri despre locul naşterii preşedintelui Obama, deoarece minciuna este convenabilă.
Este logic? Lucruri care sunt uşor de înţeles sunt mai uşor de crezut. Creierul respinge chestii complicate şi se apără spunând: oh, e probabil o minciună.
Este sursa credibilă? Oamenii care par puternici, cum ar fi cei care ocupă poziţii de conducere, vor fi crezuţi mai uşor. De exemplu, medicii pot crea un adevărat haos prin acordarea unor sfaturi medicale eronate în public, deoarece oamenii au tendinţa să le creadă.
Cine altcineva crede? Oamenii tind să se supună spiritului de turmă. Din păcate, oamenii au, de asemenea, tendinţa de a crede că majoritatea celorlalte persoane sunt de acord cu ei, chiar dacă în realitate nu este aşa.
Dar acest lucru tot nu explică de ce oamenii continuă să creadă tot felul de chestii ciudate chiar şi după ce acestea le-au fost dovedite a fi false. Se pare că nici măcar odată ce informaţiile eronate au fost complet retrase, iar cei implicaţi au recunoscut că spusele lor au fost minciuni, dezinformarea este dificil de eliminat complet.
Există tot felul de motive, dar unul dintre ele se bazează pe modul în care funcţionează memoria: avem tendinţa de a ni se părea mult mai uşor să ne reamintim esenţa lucrurilor, mai degrabă decât detaliile exacte. De obicei, acest lucru este la îndemână pentru că implică faptul că putem învăţa lucruri specifice, cum ar fi faptul că putem digera mai uşor carnea de vită gătită şi apoi să generalizăm spunând că gătitul face ca multe alimente să fie mult mai gustoase.
Dezavantajul acestui lucru este că este mai uşor pentru oameni să-şi amintească esenţa unor informaţii eronate (luna este făcută din brânză), dar uităm că am preluat această informaţie de la o sursă total nedemnă de încredere (un copil răutăcios).
Opt modalităţi de a contracara informaţiile eronate
Deci, este posibil să combatem informarea eronată? Lewandowsky şi co-autorii spun că este, dar ne avertizează că este dificil şi că vom avea nevoie de ajutorul acestor 8 tehnici psihologice:
Mai mult decât adevărul
Să schimbi modul de gândire al oamenilor nu înseamnă doar să le spui că greşesc. Ar fi bine să fie atât de uşor. Pentru a putea fi convinşi, oamenii trebuie să audă o relatare similară în care este explicat motivul datorită căruia s-a întâmplat ceva, nu doar faptul că informaţia primită a fost greşită. Ideal ar fi să se ofere şi un motiv care a determinat minciuna.
Scurt şi drăguţ
Totuşi, această nouă versiune a poveştii nu ar trebui să fie una prea complicată. Cu cât este mai scurtă, cu atât va fi mai eficientă. Dacă oferi oamenilor prea mult, vor reacţiona invers. Câteva date frapante sunt suficiente.
Nu repetaţi mitul
Încercaţi să evitaţi repetarea legendei. Amintiţi-vă că oamenii ţin minte mai uşor esenţa lucrurilor. Dacă veţi continua să repetaţi legenda este ca şi cum v-aţi împuşca în picior.
Iată câteva informaţii eronate...
Totuşi, va trebui să repetaţi o dată legenda, pentru ca oamenii să înţeleagă ce doriţi. Deci, spuneţi-le în prealabil că urmează informaţii care îi vor induce în eroare.
Fapte, fapte, fapte
Următorul pas după istorisirea legendei este să continuaţi să repetaţi adevărul. Cu fiecare repetare adăugaţi forţă şi credibilitate dovezilor contrare în minţile oamenilor. Faptul că repetiţia are puterea de a influenţa auditoriul este un lucru cert.
Combateţi sursa
Cine a furnizat informaţiile eronate? Şi ce ştiu aceste persoane? Nimic! Încurajarea oamenilor să fie un pic mai sceptici ar putea fi de ajutor.
Una dintre provocări în acest caz este că oamenii tind să îi creadă pe cei care spun lucruri care se potrivesc cu viziunea lor asupra lumii. Deci, de aceea este important să...
Susţineţi viziunea despre lume a publicului
Trebuie să menţineţi publicul în joc, chiar dacă le spuneţi lucruri pe care nu doresc să le audă. Puteţi face acest lucru prin încadrarea lucrurilor prezentate în viziunea despre lume a publicului. De exemplu, i-aţi putea spune unui susţinător al ideii că preşedintele Obama nu este născut în SUA, şi, deci, nu e eligibil pentru preşedinţie, ceva de genul: "Hei, niciunuia dintre noi nu îi place de Obama sau politica lui, dar adevărul este că s-a născut în Hawaii."
Prin faptul că spuneţi oamenilor lucruri pe care ei nu doresc să le audă realizaţi un procedeu de echilibrare. Trebuie să mergeţi suficient de departe pentru a vă demonstra convingerile, dar nu atât de departe încât să stricaţi totul.
Determinaţi-i să-şi afirme identitatea
O altă metodă de a evita împotrivirea obişnuită a oamenilor de a afla adevărul este să îi determinaţi să îşi afirme identitatea. Aşadar, aţi putea determina indirect oamenii să se gândească la lucruri care sunt importante pentru ei cum ar fi familia, prietenii şi idealurile.
Cercetările sugerează că acest lucru ajută oamenii să rezolve neconcordanţele care există între ceea ce ei cred şi informaţiile noi care intră în contradicţie cu ceea ce ştiu deja.
"Noroiul" se curăţă greu
Desigur, toate aceste tehnici sunt deja utilizate de către formatorii de opinie şi alte persoane ale căror opinii au greutate, de aceea este atât de important să ştiţi despre ele. Aşa cum Lewandowsky şi colegii săi au concluzionat:
"Corectarea dezinformării este imposibil de distins din punct de vedere cognitiv de furnizarea unor informaţii eronate care să înlocuiască convingerile lor preexistente corecte. Rezultă că este important pentru publicul larg să înţeleagă efectele principale ale dezinformării... Conştientizarea pe scară largă a faptului că oamenii pot "împroşca cu noroi" deoarece ştiu că "se va lipi" ... va contribui la o informare mai bună a populaţiei."
Traducere de Ecaterina Pavel după Why People Believe Weird Things and 8 Ways to Change Their Minds, cu acordul autorului.
