Studiile privind eficienţa muncii se întind adesea pe zeci de ani şi urmăresc carierele unor oameni pentru a ne oferi un model de urmat în viaţa de zi cu zi. Mai jos sunt trei studii ce stau în spatele majorităţii sfaturilor despre eficienţă şi creativitate pe care le citim în fiecare zi.
Echipa de la 99U.com a urmărit trendul eficienţei în muncă zi de zi şi a remarcat că, odată la câţiva ani, apare câte un studiu de cercetare care schimbă fundamental felul în care privim munca.
Testul bezelei
În acest binecunoscut studiu din 1972 al gratificaţiei amânate, cercetătorii de la Stanford au selectat un grup de copii cărora le-au oferit posibilitatea de a alege: puteau primi o singură bezea imediat sau, dacă alegeau să aştepte 15 minute, ar fi fost recompensaţi cu două bezele.
Acest test simplu de putere de stăpânire a sfârşit prin a deveni un indicator puternic în privinţa succesului copiilor în viitor. Urmărind copiii supuşi acestui test, s-a observat că acei copii care au fost capabili să aştepte să primească două bezele au avut rezultate mai bune la testele standardizate de admitere în colegiu, precum şi note mai bune la colegiu. Ce înseamnă asta pentru noi? În primul rând, din fericire, foarte multe persoane au refăcut testul pe YouTube. Mai important, puterea de stăpânire este vitală pentru succesul nostru, dar există în cantitate limitată, deci folosiţi-o pe a voastră în momentele cu adevărat importante.
Regula celor 10.000 de ore
Popularizat de Malcolm Gladwell, acest studiu din 1993 condus de Dr. K. Anders Ericsson, cercetător la Florida State, sugerează că, pentru a stăpâni într-adevăr un meşteşug, avem nevoie să petrecem 10.000 de ore practicându-l.
Şi nu orice fel de practică, ci practică deliberată. Cei mai buni performeri selectează cele mai dificile aspecte ale muncii lor şi le repetă la nesfârşit până devin o obişnuinţă. Gândiţi-vă la Shaquille O’Neal repetându-şi aruncările libere – punctul lui slab – în loc să repete slam dunk-ul.
Indicatorul stării de determinare
Angela Duckworth de la Universitatea din Pennsylvania şi Christopher Peterson de la Universitatea din Michigan au dus testul bezelei la un nou nivel. În 2007 ei au dezvoltat un test ce măsura “determinarea” unei persoane, adică dorinţa nemăsurată a acesteia de a vedea un proiect dus la capăt sau de a atinge un ţel. Testul cerea ca participanţii să răspundă la întrebări ca “Mi-am atins un ţel care a necesitat ani de muncă” şi să noteze adevărul acestora cu puncte de la 1 la cinci.
Cei care dovedeau mai multă “determinare” i-au depăşit pe competitorii lor mai puţin determinaţi. Scoruri mari ale “determinării” au fost corelate cu scoruri mari ale GPA, la concursurile de spelling şi note mari ale absolvenţilor de West Point.
Studiul a determinat apariţia unui nou concept în educaţie care consideră că un IQ mare nu este neapărat un indicator al succesului şi vestea cea bună este că pentru adulţi nu este niciodată prea târziu să îşi sporească nivelul de determinare.
Ori de câte ori apare o nouă teorie asupra muncii şi eficienţei, poţi să pariezi că îşi are originile în studii ca cele de mai sus. Din fericire, scriitorii şi jurnaliştii cercetează amănunţit publicaţiile ştiinţifice pentru noi. Deşi studiile nu vor înlocui niciodată observaţiile zilnice, aveţi-le în vedere şi pe acestea pentru a prinde mici trucuri care să vă schimbe modul de lucru.
Studii
http://psycnet.apa.org/journals/psp/21/2/204/
Ericsson, K. A., Krampe, R. Th., & Tesch-Römer, C. (1993). The role of deliberate practice în the acquisition of expert performance. Psychological Review, 100(3), 363-406.
http://www.sas.upenn.edu/~duckwort/images/Grit%20JPSP.pdf
Traducere după three-studies-that-changed-the-way-we-think-about-productivity de Alina Grad
