Ce gust are forma din imagine? N-ai nici cea mai vagă idee? Atunci ce spui de un tren care trece pe lângă tine – faptul de a auzi unul ţi-a sugerat vreodată vreo culoare? Întrebările pe care vi le pun au legătură cu ceva care este numit sinestezie.
Sinestezia presupune faptul că simţurile unei persoane „se încurcă”, ceea ce determină asocierea unui simţ cu un altul. O persoană suferind de sinestezie ar putea, de exemplu, să perceapă o anumită culoare atunci când citeşte unele numere sau litere.
Dar Vera Ludwig - un neurolog din domeniul cognitiv de la Universitatea Medicală Charité din Berlin, Germania – crede că o formă uşoară a sinesteziei are putea de fapt să fie foarte răspândită şi că aceste aşa-numite „conexiuni intersenzoriale” ar putea de fapt să-şi aibă originea în parcursul nostru evoluţionist.
Ewen Callaway de la Scientific American menționează următoarele:
„Aproape toţi oamenii tind să asocieze sunetele înalte cu nuanţe mai deschise, mai vii, iar pe cele joase cu nuanţe mai închise. Oamenii consideră silabele cu sonoritate înaltă, cum ar fi „mil”, ca fiind albe, iar pe cele mai joase, precum „mol”, ca fiind negre. Ludwig crede că aceste conexiuni reprezintă o formă uşoară de sinestezie, ambele izvorând din interferenţe neurale între regiunile cerebrale alăturate care sunt implicate în procesarea simţurilor.
Pentru a determina dacă oamenii învaţă de unii de la alţii să asocieze sunetele şi culorile sau dacă această capacitatea este înnăscută şi nu are nevoie de limbaj, Ludwig a căutat astfel de asocieri la cimpanzeii din captivitate.
Ea şi colegii săi de Universitatea Kyoto din Japonia le-au arătat unui număr de şase cimpanzei între 8 şi 32 de ani o cutiuţă neagră sau albă şi i-au dresat să indice un pătrat având aceeaşi culoare de pe un ecran, pentru a primi un fruct drept recompensă. Maimuţele auzeau şi un sunet înalt sau jos atunci când făceau alegerea.
Când sunetele înalte însoţeau pătratele albe, iar cele joase pătratele negre, animalele au ales culoarea corectă, în medie, în 93% din cazuri. Când culorile şi sunetele au fost inversate, rata de succes a scăzut la 90%.
În cadrul aceluiaşi joc, 33 de oameni au făcut prea puţine greşeli pentru a detecta vreo înclinaţie perceptivă. Dar oamenii luau decizii corecte mai rapid atunci când sunetele şi culorile se potriveau.
Datorită faptului că cimpanzeii şi oamenii au arătat înclinaţii similare în asocierea sunetelor şi a culorilor, Ludwig afirmă că limbajul nu este necesar pentru perceperea acestor legături. Ea sugerează în schimb că aceste înclinaţii erau prezente la strămoşii noştri comuni, care au trăit aproximativ acum şase milioane de ani şi care au influenţat, poate, limbajul uman".
Descoperirile lui Ludwig au fost publicate în ultimul număr din Proceedings of the National Academy of Sciences.
Textul reprezintă traducerea articolului What-flavor-is-this-shape, publicat pe io9.com.
Traducere: Ana Cristina Dumitrache
