„Utilizarea, ca scuză, a lipsei de bun-simț a altora este, în sine, o lipsă de bun-simț”, afirmă Nassim Taleb. Chiar există așa ceva în viața reală?
În original: „Using, as an excuse, others’ failure of common sense is in itself a failure of common sense”.
Aceasta este una dintre puținele maxime ale lui Taleb unde textul este destul de explicit. Dar sunt și consecințe care merg dincolo de ce e evident și care merită menționate.
Pe scurt, maxima spune că nu poți justifica un comportament nepotrivit sau o decizie greșită prin faptul că alții s-au comportat în mod similar. Mai mult, simplul fapt că te justifici prin lipsa de bun-simț a altora este o dovadă de lipsă de bun-simț din partea ta.
Conceptul de „bun-simț” este unul larg, care acoperă atât domeniul moral, cât și pe cel intelectual.
De exemplu, companiile de inteligență artificială care dezvoltă softuri de tip LLM (ChatGPT, Grok, Claude șamd) copiază fără drept tot ce găsesc online și offline pentru a-și „antrena” aplicațiile. A făcut-o întâi o companie, au luat desigur același model și celelalte. În mod cert toți înțeleg că nu e în regulă, dar, ca în multe cazuri din istoria tehnologiei moderne, întâi se acționează, cunoscându-se aspectul de ilegalitate, urmând să găsească la un moment dat o soluție. Iar în prezent sunt discuții cu mari actori afectați (publicații renumite) pentru a compensa pierderile. Ceilalți - vor pierde însă.
În alt registru, mulți au regretat lipsa de bun-simț din timpul pandemiei de COVID-19, după ce s-au lăsat influențați de diverși care explicau că virusul nu există ori nu este periculos, ajungându-se astfel la infectări și, uneori, la decese ale unor apropiați, infectați din neglijență. Invocarea greșelii altora pentru propriile greșeli nu reprezintă însă o scuză solidă...
Care este recomandarea? Judecata proprie, acumularea de cunoștințe relevante pe subiecte de interes care să permită o gândire independentă și decizii corecte.
Bunul-simț este, în final, nu ceva înnăscut, ci o formă de înțelepciune practică, derivată din experiență. Odată format, bunul-simț ar trebui să funcționeze independent și să nu ai nevoie ca alții să fie înțelepți pentru ca tu să fii înțelept, copiindu-i orbește.
În fapt, maxima lui Taleb este un apel la responsabilitate personală și la înțelepciune practică.
Maxima este din cartea Patul lui Procust, de N. N. Taleb.
