În 2014, David Boxenhorn, care se descrie pe pagina de LinkedIn ca inginer software, antreprenor și blogger, a publicat un articol denumit „Mundia & Modia: the two worlds in which we live”, pe care-l puteți citi în original aici, articol care a atras atenția, fiind menționat de diverși bloggeri de-a lungul timpului. Așa mi-am și amintit de el recent.
În esență, articolul susține că fiecare dintre noi trăiește în două lumi, denumite Mundia și Modia, doar că trăim mai mult într-una decât în cealaltă, iar caracteristicile lumii dominante determină atitudinea față de diversele evenimente din viața noastră și ne impun în final un mod de viață; cu alte cuvinte, puși în fața unei situații/ probleme, în funcție de lumea în care trăim, vom avea o abordare în consecință.
Mundia
Mundia este lumea legilor imuabile ale naturii, precum gravitația sau legea cererii sau ofertei (personal, nu știu cât de lege a naturii este această lege a cererii și ofertei...).
Pentru un „mundian”, rezolvarea unei probleme are la bază înțelegerea lucrurilor, prin experiment sau rațiune.
Modia
Modia este lumea relațiilor interpersonale.
Pentru un „modian” lumea poate fi manipulată dacă înțelege corect cine are puterea ori devenind puternic. Trebuie să învețe să aibă reacții adecvate față de ceilalți și să obțină reacțiile dorite de la aceștia.
Modia este o lume schimbătoare, iar „modianul” trebuie să simtă mereu „spiritul timpului”.
În Modia, lumea este un joc cu sumă nulă: câștigul unui este pierderea altuia.
Mundia vs Modia. Încălzirea globală
Subiectul încălzirii globale reprezintă o exemplificare a modului în care lumea în care trăiești influențează atitudinea față de diverse subiecte sociale.
Pentru cel din Mundia acordul majorității experților este suficient pentru a-și forma o opinie.
Pentru cel din Modia lucrurile nu sunt așa clare, pentru că există experți, chiar dacă într-o minoritate nesemnificativă, care sunt sceptici ori au o altă opinie.
Abordarea celor care vin din lumi diferite este diferită.
Profesii și lumea dominantă
Dacă lucrezi în la Hollywood, este probabil să fii de stânga și să trăiești în Modia, căci succesul depinde de manipularea oamenilor.
În schimb, dacă ești fermier, vei de dreapta și trăiești în Mundia, căci succesul depinde de manipularea naturii, care nu ținte cont de abilitățile de a manipula natura umană.
Oamenii de afaceri tind să fie de dreapta (Mundia), căci succesul lor depinde aplicarea standardelor obiective cu privire la profit sau pierderi.
Instituțiile au tendința de a deveni „modiene” în timp, pentru că... sunt formate din oameni. Cu cât sunt mai subiective criteriile pentru evaluarea succesului, cu atât mai „modiană” instituția.
Partea interesantă este următoarea: acele instituții care nu au criterii riguroase pentru succes, precum guvernele, zona academică sau sectorul non-profit, devin în mod inevitabil dominate de „modieni”, indiferent de scopurile declarate ale instituțiilor.
Cine are dreptate?
Modia este probabil mai importantă decât Mundia, chiar și pentru „mundieni”. „Mundianul” tipic, ce are succes în agricultură, inginerie sau construcții, se așteaptă ca succesul în Mundia să atragă automat succesul în Modia, dar nu este neapărat așa. De aceea un actor poate fi mai popular decât un om de afaceri de succes. De aceea un om de afaceri de succes cu abilități de actor va avea mai mult succes decât unul fără acest talent.
Ce se întâmplă atunci când trebuie să rezolvi probleme „mundiene” (cum ar fi să construiești un pod trainic sau să reabilitezi unul) cu idei și oameni „modiene”? Răspunsul este evident și sunt nenumărate situații exemplificative care vin din lumea reală.
Pe de altă parte, „mundianul”, fără abilități de Modia, nu va reuși să aibă o relație bună la serviciu cu cei cu care lucrează sau s-ar putea să nu poată păstra o relație bună cu membrii familiei.
Cam acestea sunt ideile din articolul „Mundia & Modia: the two worlds in which we live”. Boxenhorn spune că după ce i-au venit aceste idei s-a luminat cu privire la multe fenomene care i se păreau greu de înțeles.
Personal nu găsesc această clasificare (Mundia vs Modia) prea utilă ca instrument de înțelegere a lumii, pentru că, mi se pare, nu prea se potrivește cu ce găsim în lumea reală.
Îmi vin în minte câteva contraargumente.
Pentru un om educat, este clar care sunt sursele de informare oficiale, este clar, de exemplu, unde să citească pentru a găsi care este... consensul majorității experților pe o anume temă. Pentru mulți dintre noi însă, nu este atât de simplu. Dacă vă amintiți, pe vremea când COVID-19 era la putere, presa avea tendința să favorizeze excentricii în dauna decenței, doctorii diverși care „găsiseră” antitodul în baie la ei acasă sau care erau anti-vaccin fiind prezenți în „prime-time” la diverse posturi.
Pe de altă parte, educația de un anumit tip nu asigură o atitudine asociată standard. Ce vreau să spun că poți să ai o educație științifică la bază (să fii inginer sau chiar doctor) și tot să susții că vaccinul este făcut pentru a subjuga planeta, nu pentru a combate un virus.
Atitudinea față de anumite subiecte transcende în mod clar educația, iar resorturile care o generează sunt diferite de la persoană la persoană, pornind de la evenimente din istoria personală la caracteristici puternice de personalitate (deci înnăscute).
Cu toate acestea, este corect, mi se pare, să considerăm că oamenii au tendința, unii, să creadă în ce spune știința (dacă sunt în stare să o identifice) sau, alții, să meargă mai degrabă „pe mâna” zvonurilor, părerilor unor colegi șamd. Asta e evident pentru orice a trăit printre oameni. Nu prea mi-e clar cu ce mă ajută observația asta, sub forma împărțirii umanității în două: Mundia și Modia.
În plus, o altă observație banală este că unii dintre noi au ambele calități: și pe aceea de a fi educați și care se bazează pe știință în ceea ce fac, și pe aceea de a fi iscusiți în relațiile interpersonale. La fel de banală este observația că unii dintre noi nu au niciuna dintre cele două calități...
Ideea care mi-a plăcut cel mai mult din articolul lui Boxenhorn a fost cea referitoare la modul în care instituțiile fără standarde obiective au tendința de a se popula cu „modieni”. Într-adevăr, atunci când nu ai obiective clare, urmate de consecințe directe (cum ar fi falimentul) pentru cei care ar trebui să le îndeplinească, avem obiective neîndeplinite urmate de propagandă (care are scopul de a ne face să credem că au fost totuși îndeplinite ori că măcar nu este vina celor care nu le-au îndeplinit).
Am citit totuși cu interes articolul și găsesc că are totuși meritele lui (de aceea am și decis să scriu despre el), chiar dacă nu pot să spun că mi-a schimbat modul de a interpreta lumea.
⇒ Boxenhorn este unul dintre gânditorii menționați în scrierile lui de mai faimosul Nassim Nicholas Taleb (puteți citi despre ideile importante ale lui Taleb într-o serie de articole publicate pe site, aici).
