În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Groenlandei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Update: 17.03.2011
GROENLANDA
DRAPEL
LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
HARTĂ
GROENLANDA. INTRODUCERE
GENERALITĂŢI: Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, este acoperită cu gheaţă pe aproximativ 81% din suprafaţă. Vikingii veniţi din Islanda au ajuns pe insulă în secolul 10; colonizarea daneză a început în secolul 18, Groenlanda devenind parte a Danemarcei în anul 1953. Groenlanda a aderat la Comunitatea Europeană (în prezent UE) cu Danemarca în 1973, dar s-a retras în 1985 din cauza unei dispute legate de regulile riguroase de pescuit. Groenlandei i-a fost acordată auto-guvernarea în 1979 de către parlamentul danez; legea a intrat în vigoare anul următor. În noiembrie 2008, Groenlanda a votat în favoarea creşterii prerogativelor privind auto-guvernarea sa şi în iunie 2009 a dobândit o mai mare responsabilitate privind afacerile interne. Cu toate acestea, Danemarca continuă să îşi exercite controlul asupra afacerilor externe ale Groenlandei şi stabileşte politica financiară, consultându-se totuşi cu guvernul din Groenlanda.
GROENLANDA. GEOGRAFIE
AŞEZARE GEOGRAFICĂ: America de Nord septentrională; insula dintre Oceanul Arctic şi nordul Oceanului Atlantic; la nord-est de Canada
COORDONATE GEOGRAFICE: 72 00 N, 40 00 V
REPERE GEOGRAFICE: America de Nord
SUPRAFAŢĂ:
:: TOTALĂ: 2,166,086 km2
:: LOCUL ÎN LUME: 13
:: USCAT: 2,166,086 km2 (410,449 km2 fără gheaţă, 1,755,637 km2 acoperiţi cu gheaţă)
:: APĂ: -
LUNGIMEA GRANIŢELOR:
:: TOTAL: 0 km
:: ŢĂRILE VECINE: -
LUNGIMEA COASTEI: 44,087 km
DREPTURILE ASUPRA MĂRII:
:: MAREA TERITORIALĂ: 3 Mm
:: ZONA CONTIGUĂ: -
:: ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ: 200 Mm sau limite convenite ori linia mediană
:: PLATFORMA CONTINENTALĂ: 200 Mm sau limite convenite ori linia mediană
CLIMAT: sub-arctic în partea de sud şi arctic spre nord; veri răcoroase şi ierni reci
TERENUL: plat şi pantă progresivă a calotei glaciare care acoperă aproape tot în afară de o coastă stâncoasă, montană şi aridă
ÎNĂLŢIMI:
:: CEL MAI JOS PUNCT: Oceanul Atlantic 0m
:: CEL MAI ÎNALT PUNCT: Gunnbjorn Fjeld 3,700 m
RESURSE NATURALE: cărbune, minereuri de fier, plumb, zinc, molibden, diamante, aur, platina, niobiu, tantalit, uraniu, peşte, foci, balene, hidroenergie, posibil petrol şi gaze
FOLOSIREA USCATULUI:
:: ARABIL: 0%
:: CULTURI PERMANENTE: 0%
:: ALTE FOLOSIRI: 100% (2005)
SUPRAFAŢA IRIGATĂ: NA (not available – informaţie nedisponibilă)
RESURSELE DE APĂ: -
CANTITATEA DE APĂ EXTRASĂ:
:: TOTAL: -
:: PE CAP DE LOCUITOR: -
HAZARDURI NATURALE: permafrost continuu în peste două treimi din nordul teritoriului
MEDIU - PROBLEME CURENTE: protecţia mediului arctic, conservarea modului tradiţional de viaţă inuit, care include vânătoarea de balene şi foci
MEDIU - ACORDURI INTERNAŢIONALE: -
GROENLANDA. POPULAŢIA
POPULAŢIA: 57,670 (estimat pentru iulie 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 205
STRUCTURA PE VÂRSTE:
:: 0-14 ANI: 22.3% (bărbaţi 6,514/femei 6,330)
:: 15-64 ANI: 70.2% (bărbaţi 21,599/femei 18,861)
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 7.6% (bărbaţi 2,269/femei 2,097) (estimat pentru 2011)
VÂRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 33.6 ani
:: BĂRBAŢI: 35 ani
:: FEMEI: 32.1 ani (estimat pentru 2011)
RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: 0.05% (estimat pentru 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 190
RATA NATALITĂŢII: 14.6 născuţi/1,000 locuitori (estimat pentru 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 141
RATA MORTALITĂŢII: 8.12 morţi/1,000 locuitori (estimat pentru iulie 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 100
RATA EMIGRAŢIEI: -5.98 emigranţi/1,000 locuitori (estimat pentru 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 198
URBANIZARE:
:: POPULAŢIA URBANĂ: 84% din populaţia totală (2010)
:: RATA URBANIZĂRII: 0.3% ritmul anual de creştere (estimat pentru 2010-2015)
ORAŞE MARI - POPULAŢIA:
:: NUUK (capitala): 15000 (2009)
RAPORTUL DINTRE SEXE:
:: LA NAŞTERE: 1.051 bărbaţi/femei
:: SUB 15 ANI: 1.03 bărbaţi/femei
:: 15-64 ANI: 1.15 bărbaţi/femei
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 1.05 bărbaţi/femei
:: TOTAL POPULAŢIE: 1.12 bărbaţi/femei (estimat pentru 2011)
RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:
:: POPULAŢIA TOTALĂ: 10.05 morţi/1,000 născuţi vii
:: LOCUL ÎN LUME: 149
:: BĂRBAŢI: 11.47 morţi/1,000 născuţi vii
:: FEMEI: 8.55 morţi/1,000 născuţi vii (estimat pentru 2011)
SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:
:: POPULAŢIA TOTALĂ: 70.96 ani
:: LOCUL ÎN LUME: 142
:: BĂRBAŢI: 68.33 ani
:: FEMEI: 73.74 (estimat pentru 2011)
RATA FERTILITĂŢII: 2.13 copii născuţi/femeie (estimat pentru 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 115
HIV / SIDA - RATA DE RĂSPÂNDIRE ÎN RÂNDUL ADULŢILOR: NA
:: LOCUL ÎN LUME: -
PERSOANE CU HIV / SIDA: 100 (1999)
:: LOCUL ÎN LUME: 162
DECESE CAUZATE DE HIV: NA
:: LOCUL ÎN LUME: -
NAŢIONALITATE: Substantiv: groenlandez, -ă, groenlandezi, -e
Adjectiv: groenlandez, -ă, groenlandezi, -e
GRUPURI ETNICE: Inuiţi 89%, Danezi şi alte etnii 11% (2009)
RELIGIE: Evanghelică Luterană
LIMBĂ: Groenlandeză (East Inuit) (oficială), Daneză (oficială), Engleză
ALFABETIZARE:
:: DEFINIRE: tinerii peste 15 ani pot să scrie şi să citească
:: TOTAL: 100%
:: BĂRBAŢI: 100%
:: FEMEI: 100% (estimat pentru 2011)
CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: NA
:: LOCUL ÎN LUME: -
GROENLANDA. GUVERNAREA
NUMELE ŢĂRII:
:: FORMA CONVENŢIONALĂ LUNGĂ: nu are
:: FORMA CONVENŢIONALĂ SCURTĂ: Groenlanda
:: FORMA LOCALĂ LUNGĂ: nu are
:: FORMA LOCALĂ SCURTĂ: Kalaallit Nunaat
FORMA DE GUVERNĂMÂNT:
CAPITALA:
:: NUME: Nuuk (Godthab)
:: COORDONATE GEOGRAFICE: 64 11 N, 51 45 V
:: TIMPUL UTC: - 3 (cu 2 ore înaintea orei de la Washington,DC)
DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 4 municipii (kommuner, Kommune singular); Kujalleq, Qaasuitsup, Qeqqata, Sermersooq
notă: nordul şi estul Parcului Naţional Groenlandez (Avannaarsuani Tunumilu Nuna Allanngutsaaliugaq) şi baza aeriană din Thule din Pituffik (în nord-vestul Groenlandei) sunt două domenii neîncorporate din punct de vedere juridic; cei 972,000 km2 - aproximativ 46% din insulă - îl fac cel mai mare parc naţional din lume şi, de asemenea, cel mai nordic
INDEPENDENŢĂ: teritoriu dependent de Regatul Danemarcei, având totuşi o auto-guvernare destul de permisivă; afacerile externe sunt responsabilitatea Danemarcei, dar Groenlanda participă activ la acordurile internaţionale care o vizează)
ZIUA NAŢIONALĂ: 21 Iunie (cea mai lungă zi a anului)
CONSTITUŢIA: (Noiembrie 2008) Legea cu privire la auto-guvernarea Groenlandei
SISTEMUL JURIDIC: se aplică unde este cazul, legile din Danemarca
SISTEMUL DE VOT: universal peste 18 ani
PUTEREA EXECUTIVĂ:
:: ŞEFUL STATULUI: Regina Margareta a II-a a Danemarcei (din 14 Ianuarie 1972), reprezentată de Înaltul Comisar Soeren Hald MOELLER (din Aprilie 2005)
:: ŞEFUL GUVERNULUI: Primul Ministru Kuupik KLEIST (din 12 Iunie 2009)
:: CABINETUL: Guvernul din Groenlanda este ales de către Parlament (Landsting) în funcţie de puterea partidelor
:: ALEGERI: monarhul este ales ereditar; Înaltul Comisar este numit de către monarh; Prim Minstrul este ales de către Parlament (de obicei liderul partidului majoritar)
:: REZULTATUL ALEGERILOR: Kuupik KLEIST ales prim-ministru
PUTEREA LEGISLATIVĂ:
:: ALEGERI: ţinute ultima dată pe 2 Iunie 2009 (următoarele vor fi organizate în 2014)
:: REZULTATELE ALEGERILOR: Inuit Ataqatigiit 43.7%, Siumut 26.5%, Demokratiit 12.7%, Atassut 10.9%; Kattusseqatigiit 3.8%, alte partide 2.4%; locuri în Parlament de partid - IA 14, Siumut 9, Demokraatiit 4, Atassut 3, Kattusseqatigiit 1
PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ: Înalta Curte sau Landsret (recursurile pot fi făcute la Vestre Landsret sau la Divizia de Est a Înaltei Curţi ori la Curtea Supremă de la Copenhaga)
PARTIDE POLITICE ŞI LIDERI: Partidul Atassut (Solidaritate) [Gerhardt PETERSEN] (un partid conservator care militează pentru continuarea relaţiilor strânse cu Danemarca); Demokratiit [Jens B. FREDERIKSEN]; Inuit Ataqatigiit or IA (Eskimo Brotherhood) [Kuupik KLEIST] (un partid de stânga care susţine independenţa completă faţă de Danemarca); Kattusseqatigiit (Lista Candidaţilor) [Anthon FREDERIKSEN] (partid independent de centru-dreapta fără vreo poziţie politică oficială); Siumut (Partidul Progresist) [Alega HAMMOND] (partid social-democrat care susţine crearea unei identităţi groenlandeze şi o independenţă mai mare faţă de Danemarca)
GRUPURI DE PRESIUNE POLITICĂ ŞI LIDERI: altele: conservatoriştii şi ecologiştii
PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE: Consiliul Arctic, NC, NIB, UPU
DESCRIERE DRAPEL: două benzi orizontale egale de culoare albă (sus) şi roşie, cu un disc mare uşor orientat spre partea centrală a steagului - jumătatea de sus a discului este de culoare roşie, jumătatea de jos este de culoare albă ; design-ul sugerează un soare care reflectă o întindere de gheaţă; culorile sunt aceleaşi ca cele ale drapelului danez şi simbolizează legăturile Groenlandei cu Regatul Danemarcei
IMNUL NAŢIONAL:
:: NUME: "Nunarput utoqqarsuanngoravit" ( “ Ţara noastră, care a devenit atât de longevivă” sau ”Tu, teritoriul nostru străvechi”)
:: VERSURI ŞI MUZICA: Henrik LUND/Jonathan PETERSEN
Notă: adoptat în 1916; Guvernul recunoaşte de asemenea "Nuna asiilasooq" ca imn secundar
GROENLANDA. ECONOMIA
ECONOMIA. GENERALITĂŢI: Economia Groenlandei este dependentă de exporturile de crevete şi peşte şi de subvenţia substanţială - aproximativ 650 milioane de dolari în 2009 – venită din partea guvernul danez, care furnizează aproape 60% din veniturile guvernamentale ale Groenlandei. Sectorul public, care include întreprinderile publice de stat şi municipalităţile, joacă rolul dominant în economia Groenlandei. PIB-ul Groenlandei s-a redus cu aproximativ 2% în anul 2009, ca urmare a recesiunii economice mondiale. Excedentele bugetare s-au transformat în deficite începând cu anul 2007, iar rata şomajului a crescut. Pe parcursul ultimului deceniu, Guvernul Groenlandei a optat pentru politici fiscale şi monetare conservatoare, însă presiunea publică a crescut, cerând îmbunătăţirea sistemului şcolar, a celui de sănătate şi a celui de pensii. Economia groenlandeză a beneficiat de creşterea exporturilor de crevete, halibut negru şi, mai recent, de exportul crabilor. Datorită dependenţei continue de exporturile de peşte - care reprezintă 82% din exporturi - economia rămâne foarte sensibilă la evoluţiile externe. Colaborările internaţionale sunt tot mai active în ceea ce priveşte explorarea resurselor de hidrocarburi de pe coasta de vest a Groenlandei, studiile internaţionale indicând de asemenea şi un potenţial de petrol şi gaze naturale în nordul şi nord-estul Groenlandei. În mai 2007, un producător de aluminiu din SUA a încheiat un memorandum cu guvernul din Groenlanda pentru a construi o topitorie de aluminiu şi un generator de energie pentru a se putea beneficia de abundenta hidroenergie a Groenlandei. În zona de minerit, olivina continuă să fie produsă. De asemenea, producţia de aur a fost reluată în Groenlanda. Turismul oferă şi el posibilităţi de creştere economică Groenlandei şi de aceea un număr tot mai mare de linii de croazieră operează în prezent în apele de vest şi de sud ale Groenlandei în timpul vârfului sezonului turistic de vară.
PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE): 2.03 miliarde $ (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 184
PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB): 2.03 miliarde $ (2008)
PIB - RATA REALĂ DE CREŞTERE: 1.5% (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 168
:: 4% (estimare 2007)
:: 2,6% (estimare 2006)
PIB PE CAP DE LOCUITOR: 35,900 $ (2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 32
PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
:: AGRICULTURĂ: 4.9%
:: INDUSTRIE: 31.9%
:: SERVICII: 63.2% (2007)
FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL): 28,240 (Ianuarie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 206
FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:
:: AGRICULTURĂ: 4.9%
:: INDUSTRIE: 31.9%
:: SERVICII: 63.2%
RATA ŞOMAJULUI: 6.8% (2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 68
7.3% (2006)
POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 9.2% (2007)
VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODĂRIE ÎN FUNCŢIE DE COTA PROCENTUALĂ:
:: CEL MAI MIC 10%: NA $
:: CE MAI MARE 10%: NA $
BUGET:
:: ÎNCASĂRI: 1,47 miliarde$
:: CHELTUIELI: 1,51 miliarde$ (2007)
RATA INFLAŢIEI: 9.4% (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 192
:: 1% (estimare 2005)
AGRICULTURA - PRODUSE: culturi furajere, legume de gradină şi de seră; oi, reni; peşte
INDUSTRIE: industria peştelui (în principal, crevete şi halibut de Groenlanda); aur, niobiu, tantalit, uraniu, fier, diamante; artizanat, piei brute şi prelucrate, şantiere navale mici
RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: NA%
:: LOCUL ÎN LUME: -
ELECTRICITATEA - PRODUCŢIE: 310.3 milioane kWh (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 166
ELECTRICITATEA - CONSUM: 285.6 milioane kWh (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 168
PETROL - PRODUCŢIE: NA barili/zi (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 193
PETROL - CONSUM: 4,000 barili/zi (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 173
PETROL - EXPORTURI: 1,183 barili/zi (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 120
PETROL - IMPORTURI: 5,172 barili/zi (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 157
GAZE NATURALE - PRODUCŢIE: 0 m3 (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 107
GAZE NATURALE - CONSUM: 0 m3 (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 179
GAZE NATURALE - EXPORTURI: 0 m3 (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 74
GAZE NATURALE - IMPORTURI: 0 m3 (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 170
GAZE NATURALE - REZERVE DOVEDITE: 0 m3 (estimare 1 ianuarie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 176
EXPORTURI: 485 milioane $ (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 168
428 milioane $ (2007)
EXPORTURI - BUNURI: pește și produse din peşte 72%, metale 10% (2008)
EXPORTURI - STATE PARTENERE: Danemarca 61.13%, Japonia 13.69%, China 6.15%, Suedia 5.21% (2009)
IMPORTURI: 867 milioane $ (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 176
669 milioane $ (2007)
IMPORTURI - BUNURI: maşini şi echipamente de transport, bunuri fabricate, produse alimentare, produse petroliere
IMPORTURI - STATE PARTENERE: Danemarca 74.93%, Suedia 11.73%, Norvegia 2.29% (2009)
DATORIA EXTERNĂ: 58 milioane $ (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 187
25 milioane $ (1999)
CURSUL VALUTAR: Coroane daneze (Danemarca) pentru un dolar SUA - 5.626 (2009), 5.0236 (2008), 5.4797 (2007), 5.9468 (2006)
GROENLANDA. TELECOMUNICAŢII
POSTURI TELEFONICE FIXE ÎN UZ: 22,000 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 189
ABONAŢI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBILĂ: 53,500 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 195
SERVICIILE DE TELEFONIE:
:: GENERALITĂŢI: servicii interne şi internaţionale adecvate furnizate prin satelit, cabluri si relee cu microunde radio; complet digital din 1995
:: INTERN: relee cu microunde radio şi sateliţi
:: INTERNAŢIONAL: codul de ţară - 299; staţii terestre de satelit - 15 (12 Intelsat, 1 Eutelsat, 2 Americom GE-2 (toate în Oceanul Atlantic)) (2000)
MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL: Compania de Emisie din Groenlanda oferă servicii publice de radio şi televiziune în întreaga insulă cu o staţie de emisie şi o serie de repetoare; câteva posturi private TV și de radio locale; emisiile radio publice din Danemarca sunt disponibile (2007)
CODUL INTERNET DE ŢARĂ: .gl
NUMĂRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 15,668 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 116
NUMĂRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET: 36,000 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 178
GROENLANDA. TRANSPORTURI
AEROPORTURI: 15 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 145
AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE:
:: TOTAL: 10
:: PESTE 3.047 M: -
:: 2.438 - 3.047 M: 2
:: 1.524-2.437 M: 1
:: 914-1.523 M: 1
:: SUB 914 M: 6 (2010)
AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE:
:: TOTAL: 5
:: 1.524 - 2.437: 1
:: 914 - 1.523 M: 2
:: SUB 914 M: 2 (2010)
HELIPORTURI: -
CONDUCTE DE GAZ ŞI PETROL: -
CĂI FERATE:
:: TOTAL: -
:: LOCUL ÎN LUME: -
:: ECARTAMENT MARE: -
:: ECARTAMENT STANDARD: -
ŞOSELE:
:: TOTAL: -
:: LOCUL ÎN LUME: -
:: ASFALTATE: -
:: NEASFALTATE: -
Notă: deşi există drumuri scurte în oraşe, nu există drumuri între oraşe; transportul inter-urban se face fie pe cale maritimă, fie pe calea aerului (2005)
CĂI NAVIGABILE:
:: LOCUL ÎN LUME:
MARINA COMERCIALĂ:
:: TOTAL: 1
:: LOCUL ÎN LUME: 159
:: DUPĂ TIP: de pasageri 1 (2010)
:: ÎNREGISTRATE ÎN ALTE ŢĂRI:
PORTURI: Sisimiut
GROENLANDA. SISTEMUL DE APĂRARE NAŢIONALĂ
CATEGORII DE FORŢE: nu există forţe militare stabilite
SERVICIUL MILITAR - VÂRSTĂ ŞI OBLIGATIVITATE: -
PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR:
:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 15,280 (2010)
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: -
PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR:
:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 10,765
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 11,399 (2010)
PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VÂRSTA CORESPUNZĂTOARE SERVICIULUI MILITAR:
:: BĂRBAŢI: 488
:: FEMEI: 478 (2010)
CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APĂRARE (PROCENT DIN PIB): -
:: LOCUL ÎN LUME: -
notă: apărarea Groenlandei este o responsabilitate ce revine Danemarcei
GROENLANDA. PROBLEME TRANSNAŢIONALE
DISPUTE – INTERNAŢIONALE: dispută gestionată între Danemarca şi Canada privind suveranitatea Insulei Hans, situată în Canalul Kennedy, între Insulele Ellesmere şi Groenlanda. Danemarca (Groenlanda) şi Norvegia au depus cereri către Comisia pentru Limitele Platoului Continental şi Rusia colectează date adiţionale pentru a reformula şi extinde cererea anterioară, depusă în 2001.
DROGURI ILEGALE: -
