În partea a treia a articolului lui Michael Brooks, autorul face o analiză a interpretării mecanicii cuantice cunoscută drept interpretarea istoriilor alternative (deseori denumită a universurilor paralele). Citiţi în continuare despre plusurile şi minusurile sale.
Cea mai populară dintre interpretările mecanicii cuantice pe care le-am pomenit în prima parte a articolului este interpretarea Copenhaga, care îşi are originile în efortul unit al lui Niels Bohr şi Werner Heisenberg de a lega teoria şi experimentele de viaţa de zi cu zi.
Strania lume a teoriei cuantice a inspirat o multitudine de interpretări care conţin idei pe de o parte fascinante, iar pe de alta de-a dreptul excentrice. Consultantul New Scientist Michael Brooks face o trecere în revistă a celor mai importante dintre acestea.
În încheierea articolului său privind evoluţia fizicii moderne, Paul Dirac îşi îndreaptă atenţia asupra posibilelor modalităţi de dezvoltate viitoare a domeniului. Să fie fizicienii teoreticieni, matematicienii ori experimentatorii cei care vor duce trena?
Paul Dirac continuă prezentarea viziunii proprii privind căile de urmat în fizica teoretică a deceniului al şaptelea al secolului trecut cu prezentarea unei posibile abordări cu ajutorul căreia să se explice caracterul discret al sarcinilor electrice în natură.
În continuarea articolului său despre evoluţia ideilor în fizica modernă, Paul Dirac prezintă una dintre căile pe care le considera ca posibil de urmat în fizica teoretică a anului 1963. Este vorba despre o încercare de reconciliere a eterului luminifer cu relativitatea restrânsă.
În partea a patra a articolului în care Paul Dirac face o analiză a evoluţiei ideilor în fizica modernă puteţi citi o încercare de popularizare a metodei renormalizării din electrodinamica cuantică şi părerea lui Dirac cu privire la viitorul acestei teorii.
În a treia parte a analizei pe care Paul Dirac o face pe marginea fizicii moderne puteţi afla părerea marelui fizician cu privire la dificultăţile filozofice pe care le ridică mecanica cuantică, dar şi despre rezolvările pe care teoriile viitorului le-ar putea oferi în acest sens.
Partea a doua a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiei despre univers a fizicienilor trece în revistă momentele importante care au marcat apariţia şi dezvoltarea mecanicii cuantice. Citiţi despre contribuţiile lui Bohr, Heisenberg şi Schrödinger.
Aceasta este prima parte a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiilor fizicienilor asupra lumii. Aflaţi despre revoluţia einsteiniană prin introducerea spaţiului cvadridimensional, despre apariţia mecanicii cuantice etc.
După o analiză mai atentă a fenomenelor care au dat naştere ideii că mecanica cuantică este o teorie foarte ciudată, concluzia care se desprinde este că teoria nu este stranie şi de neînţeles din cauză că descrie ceva complet diferit de realitatea cotidiană. Este bizară şi neinteligibilă tocmai pentru că descrie întocmai lumea în care trăim.
Partea a treia a articolului dedicat analizei ciudăţeniei mecanicii cuantice ori - poate - a lumii în care trăim, prezintă o ilustrare a modului în care funcţionează principiul acţiunii minime, folosind ca dispozitiv pentru a măsura acţiunea corespunzătoare drumurilor posibile către fiecare destinaţie o simplă roată.
Mecanica cuantică este o teorie de succes, chiar dacă ea a fost contestată chiar de unul dintre fondatorii acesteia, Albert Einstein. Dar mecanica cuantică este o teorie nelocală (vedeţi ce înseamnă acest lucru în textul articolului), ceea ce dă mari bătăi de cap, întrucât sfidează simţul realităţii. John Bell arată că mecanica cuantică este corectă.
O scurtă paralelă între teoriile newtoniene privind legităţile care descriu mişcarea corpurilor şi interpretarea ulterioară a mecanicii clasice introdusă de Pierre-Louis de Maupertuis şi cunoscută drept "principiul acţiunii minime", cu detalii inclusiv despre interpretarea dată de Richard Feynman acestui din urmă principiu.
Fizica nu constă în diversele opinii ale fizicienilor, fie ei şi celebri, ci în rezultate obţinute pe cale experimentală. În a doua parte dedicată mecanicii cuantice, aflaţi câteva puncte de vedere ale unor mari fizicieni faţă de teoria cuantică şi citiţi o interpretare a celebrului experiment cu două fante.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.