
Vibraţie a unui electron
Nu e neobișnuit să primesc mesaje de la pasionaţi de fizică ce contestă mecanica cuantică și teoria relativității speciale. Admit că ideile prezentate de aceste teorii sunt stranii. Pentru unii sunt pur și simplu prea contraintuitive pentru a fi acceptate. Dar am o veste proastă pentru aceştia: fizicienii nu mai gândesc Universul în acești termeni simpli. Experimentele recente au arătat că tărâmul subatomic este mult mai uimitor decât cel prezentat de conceptele din cele două teorii. A trecut aproape un secol, la urma urmelor, de la fundamentarea acestora...
- Detalii
- de: Don Lincoln
- Mecanica cuantică

Se pare că universul este plin cu particule şi antiparticule care apar şi dispar în permanenţă. Sunt aceste particule reale?
Astăzi voi răspunde unui cititor care mi-a scris următoarele:
„Procesul prin care particulele virtuale apar şi dispar în permanenţă pare a fi în contradicţie cu principiul de bază prin care energia nu poate fi creată sau distrusă. Sper să puteţi să ne explicaţi cum apar particulele virtuale, ce sunt ele cu adevărat şi de ce acest proces este similar unor fluctuaţii cuantice".
- Detalii
- de: Dr. Dave Goldberg
- Mecanica cuantică

Dacă mecanica cuantică afirmă că totul este aleator, atunci cum se poate ca această teorie să fie cea mai precisă din toate timpurile? Cum pot fi calculatoarele cuantice mai utile decât calculatoarele obişnuite, dacă noi nu putem observa superpoziţia şi prin încercarea de a utiliza două stări cuantice în acelaşi timp obţinem o singură stare cuantică?
Fizica cuantică este atât de plină de incertitudine, încât lui Einstein nu i-a plăcut că „Dumnezeu joacă zaruri cu lumea". Cum aţi putea explica faptul că fizica cuantică a condus în prezent la dezvoltarea celor mai exacte teorii pe care le avem la ora actuală?
- Detalii
- de: Dave Goldberg
- Mecanica cuantică
Fizicienii se numără printre cei mai simpatici, dar şi cei mai leneşi oameni din lume şi ca atare nu le place să-şi petreacă prea mult timp muncind. În efortul lor de a optimiza ecuaţiile pe care le folosesc ei utilizează „unităţi naturale". Ideea din spatele unităţilor naturale este de a minimiza numărul de constante fizice pe care le utilizează.
- Detalii
- de: AskaPhysicist
- Mecanica cuantică
Care este natura Universului şi din ce este acesta format? Ce sunt materia, energia, spaţiul şi timpul? Cum am ajuns aici şi încotro ne îndreptăm? De-a lungul istoriei umanităţii, teoriile şi experimentele ştiinţifice tot mai puternice şi mai sofisticate au încercat să răspundă la aceste întrebări fundamentale referitoare la Univers. Cunoştinţele obţinute pe această cale ne-au condus la intuiţii revoluţionare privind natura lumii care ne înconjoară.
- Detalii
- de: Interactions.org
- Mecanica cuantică

Tabloul particulelor elementare
În ciuda progreselor pe care le-am făcut în încercarea noastră de a înţelege universul (bosonul Higgs, de exemplu), încă mai există câteva goluri în cunoștințe noastre. Unde este marea teorie unificată sau teoria totului? Și de ce pare teoria generală a relativităţii a lui Einstein să fie în contradicţie cu mecanica cuantică? Şi totuşi, de ce am vrea să le unificăm?
- Detalii
- de: Dave Goldberg
- Mecanica cuantică
Fizica cuantică prezintă o serie de trăsături contraintuitive, cum ar fi inseparabilitatea, efectul tunel şi, cum s-a demonstrat în cadrul experimentelor cu două fante, dualitatea undă-particulă. În continuare, despre experimentele de radiere cuantică.
- Detalii
- de: Stuart Mason Dambrot
- Mecanica cuantică
Uitaţi de particule şi de unde. Când vine vorba de adevărata deghizare a realităţii materiale, ceea ce se află acolo depăşeşte imaginaţia noastră...cu alte cuvinte, dacă veţi alege dintre cele două variante, nu puteţi decât greşi. Realitatea e altfel şi nu încape în cuvinte.
- Detalii
- de: Anil Ananthaswamy
- Mecanica cuantică
La a cincea Conferință Solvay despre electroni şi fotoni (1927), mecanica cuantică a fost consacrată ca teorie a materiei la scară atomică. Forma cea mai generală a mecanicii cuantice va fi dată de fizicianul englez Paul Adrien Maurice Dirac (1902-1984).
- Detalii
- de: Mircea Ştefan Moldovan
- Mecanica cuantică
În acest al cincilea episod al seriei dedicate fizicii vorbim despre variantele de modele atomice propuse la început de secol XIX şi trecem în revistă cele mai importante realizări din domeniul mecanicii cuantice, de la Niels Bohr până la Werner Heisenberg.
- Detalii
- de: Mircea Ştefan Moldovan
- Mecanica cuantică
Atunci când ne confruntăm cu un asalt de nestăvilit al bizareriilor cuantice este tentant să etalăm citatul binecunoscut al fizicianului Richard Feynman, laureat al Premiului Nobel: „Nimeni nu înţelege mecanica cuantică".
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
Uitaţi de muşcăturile de păianjeni "radioactivi", expunerea la raze gama sau orice alt accident dătător de puteri supranaturale de găsit prin benzile desenate. În lumea reală, accesul la "superputeri" ne este facilitat de teoria cuantică.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
Când ne referim la influenţa unui câmp electromagnetic asupra unor particule fundamentale, trebuie să luăm în calcul şi spaţiul unde nu se regăseşte un câmp electromagnetic, nu doar zona unde este acesta localizat. Citiţi despre efectul Aharonov-Bohm.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
Realitatea, liberul-arbitru sau viteza luminii? La una dintre acestea trebuie să renunţăm, căci mecanica cuantică ne învaţă că nu le putem avea pe toate. În continuare vorbim despre cel mai straniu fenomen observat în universul cuantic: inseparabilitatea cuantică.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
Cum ne-am putea apăra de o bombă care poate fi declanşată de un singur foton? Există câteva trucuri cuantice care ne pot fi de ajutor, garantându-ne siguranţa în 25% din cazurile în care am îndrepta particule de lumină către un asemenea dispozitiv.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
