În acest episod vorbim despre întâlnirea lui Russell cu filozoful şi matematicianul Giuseppe Peano şi despre urmările acestei întâlniri asupra traseului intelectual al lui Russell. De asemenea, vorbim despre metoda folosită de Euclid în stabilirea bazelor geometriei.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod vorbim despre paradoxul lui Russell, care indică faptul că există o problemă serioasă cu definirea numărului, aşa cum tocmai fusese ea făcută de Gottlob Frege. Russell observă că sunt clase care nu pot fi membre ale propriilor lor clase.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Tensiunea superficială este proprietatea unei suprafeţe lichide care o face să se comporte ca o membrană elastică tensionată. Rezistenţa acesteia depinde de forţele de atracţie dintre particulele lichidului sau de forţele de atracţie dintre acestea şi particulele corpurilor gazoase, solide sau lichide cu care care intră în contact. Datorită tensiunii superficiale este posibil ca anumite insecte să stea pe suprafaţa apei sau ca o lamă de ras să plutească la suprafaţa unui lichid, chiar dacă lama are o densitate mai mare decât lichidul şi nu poate pluti. Tensiunea superficială cauzează apariţia picăturilor sferice de lichid, întrucât lichidul tinde să-şi micşoreze aria.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În a treia parte a analizei pe care Paul Dirac o face pe marginea fizicii moderne puteţi afla părerea marelui fizician cu privire la dificultăţile filozofice pe care le ridică mecanica cuantică, dar şi despre rezolvările pe care teoriile viitorului le-ar putea oferi în acest sens.
- Detalii
- Scris de: Paul Dirac
Partea a doua a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiei despre univers a fizicienilor trece în revistă momentele importante care au marcat apariţia şi dezvoltarea mecanicii cuantice. Citiţi despre contribuţiile lui Bohr, Heisenberg şi Schrödinger.
- Detalii
- Scris de: Paul Dirac
Publicăm astăzi prima parte a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiilor fizicienilor asupra lumii. Aflaţi despre revoluţia einsteiniană prin introducerea spaţiului cvadridimensional, despre apariţia mecanicii cuantice etc.
- Detalii
- Scris de: Paul Dirac
Continuăm traducerea noastră şi vorbim despre "adunare" şi "număr", cuvinte aparent simple, dar nu şi în contextul demonstraţiei definitive a consistenţei matematicii. Ne cufundăm deci în lumea conceptelor, pentru a înţelege ce înseamnă de fapt "număr".
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod al traducerii noastre din carea lui F.David Peat, facem o incursiune în lumea matematicii, observând cum, deşi matematica pare certitudinea definitivă, logică întru totul şi de nezdruncinat, unii filozofi cer dovada definitivă a consistenţei sale.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Începem al doilea capitol al cărţii "De la certitudine la incertitudine" cu matematica. Nu cu formule supărătoare însă, ci cu prezentarea acesteia ca "regină a ştiinţelor", ştiinţa care guvernează Universul şi - după un mare autor - toate universurile posibile...
- Detalii
- Scris de: David Peat
În ultima parte a primului capitol din cartea lui David F. Peat intitulată "De la certitudine la incertitudine" puteţi citi o concluzie pe marginea ideilor abordate în părţile anterioare şi o interpretare originală cu privire la limitele ştiinţei care îi aparţine lui David Bohm.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Opinia lui Bohr cu privire la legităţile cuantice coincide întrucâtva cu ideile despre limbaj ale filozofului austriac Ludwig Wittgenstein. Operând cu idei, concepte şi imagini din fizica clasică pur şi simplu ne este imposibil să descriem lumea cuantică.
- Detalii
- Scris de: David Peat
A noua parte a traducerii cărţii lui David Peat conţine o paralelă între postmodernismul care înlocuieşte caracterul obiectiv al operei în literatura modernă şi trecerea de la un Univers mecanicist la incertitudinea cuantică în fizica începutului de secol XX.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În această a opta parte a traducerii cărţii lui David Peat intitulate "De la certitudine la incertitudine" puteţi citi despre interesanta controversă dintre Niels Bohr şi Werner Heisenberg cu privire la conceptul de realitate în mecanica cuantică.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Ştiinţa se mândreşte cu caracterul său obiectiv, dar în cazul mecanicii cuantice Universul ne transmite semnalul că nu vom putea niciodată să fim martorii unei lumi cuantice imaculate. Natura ultimă a realităţii ne va rămâne mereu inaccesibilă.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Einstein a fost ultimul reprezentant al liniei clasice de gândire în fizică, adept al ideii că Universul poate fi explicat logic şi dincolo de orice ambiguitate intrinsecă pe care mecanica cuantică o introducea în ecuaţie. Heisenberg a demonstrat că nu avea dreptate.
- Detalii
- Scris de: David Peat