Toată lumea ştie ce este simetria, însă în acest articol, Mario Livio de la Institutul Ştiinţific de Cercetare Spaţială Baltimore, SUA, ne demonstrează faptul că nu numai formele, dar şi legile naturii pot fi simetrice. Citiţi mai departe pentru a afla detalii surprinzătoare!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Inteligenţa artificială a stârnit minţile creatoare ale scriitorilor şi scenariştilor. Cărţile şi filmele science-fiction descriu o lume dominată de maşini care sunt mai inteligente şi mai eficiente decât omul. Dar, în fapt, inteligenţa artificială are limitele ei intrinseci...
Algoritmii se pot folosi şi în aşa-numitele ştiinţe ale omului, cum ar fi psihologia cognitivă. În acest fel se încearcă surprinderea esenţei comportamentului uman într-o manieră mecanicistă, simplificată. Se poate aplica însă algoritmul conştiinţei umane?
Un algoritm este o simplă regulă, o sarcină elementară care este repetată de nenumărate ori. În acest fel algoritmii pot produce structuri de complexitate uimitoare. Există tentaţia de a generaliza şi a afirma că algoritmii pot explica totul, inclusiv sistemele complexe. Este aşa?
- Detalii
- Scris de: David Peat
Vă prezentăm în continuare un experiment foarte simplu de realizat în propria bucătărie folosind piper şi săpun lichid, experiment care vă va permite să vedeţi "în acţiune" forţele de tensiune superficială. Nu aţi auzit de ele? Citiţi articolul pentru lămuriri.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Cea de-a doua lege a termodinamicii afirmă că, în timp, entropia unui anumit sistem va creşte în mod inevitabil. Singura cale de a scădea entropia este aceea de a introduce energie în sistem. Maxwell a imaginat un sistem care nu avea nevoie de energie suplimentară.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cartea lui David Peat continuă cu un scurt capitol dedicat adevărurilor nedemonstrabile. Dacă vom încorpora asemenea conjecturi în aparatul axiomatic al matematicii, ne vom putea oare bucura de consistenţă şi completitudine în matematică?
În încheierea articolului său privind evoluţia fizicii moderne, Paul Dirac îşi îndreaptă atenţia asupra posibilelor modalităţi de dezvoltate viitoare a domeniului. Să fie fizicienii teoreticieni, matematicienii ori experimentatorii cei care vor duce trena?
- Detalii
- Scris de: Paul Dirac
Paul Dirac continuă prezentarea viziunii proprii privind căile de urmat în fizica teoretică a deceniului al şaptelea al secolului trecut cu prezentarea unei posibile abordări cu ajutorul căreia să se explice caracterul discret al sarcinilor electrice în natură.
- Detalii
- Scris de: Paul Dirac
În acest episod al cărţii lui David Peat vorbim despre teorema lui Gödel. Un tânăr de doar 25 de ani dă lovitura de graţie speranţelor de completitudine şi consistenţă privind matematica; dar şi certitudinii, care îşi găsise ultimul bârlog în sfera matematicii.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În continuarea articolului său despre evoluţia ideilor în fizica modernă, Paul Dirac prezintă una dintre căile pe care le considera ca posibil de urmat în fizica teoretică a anului 1963. Este vorba despre o încercare de reconciliere a eterului luminifer cu relativitatea restrânsă.
- Detalii
- Scris de: Paul Dirac
În acest episod din "De la certitudine la incertitudine" vorbim despre proiectul lui Hilbert privind aşezarea matematicii pe baze solide, despre teoria intuiţionistă promovată de L.E.J.Brouwer şi despre publicarea marii lucrări, "Principia" a lui Russell şi Whitehead.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În partea a patra a articolului în care Paul Dirac face o analiză a evoluţiei ideilor în fizica modernă puteţi citi o încercare de popularizare a metodei renormalizării din electrodinamica cuantică şi părerea lui Dirac cu privire la viitorul acestei teorii.
- Detalii
- Scris de: Paul Dirac
În acest episod al uimitoarei cărţi a lui David Peat, vorbim despre cum matematica se abstractizează (introducerea simbolurilor de către Leibniz, algebrizarea geometriei de către Descartes) şi despre propunerea lui Hilbert de a da consistenţă fiecărui domeniu al matematicii.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod vorbim despre întâlnirea lui Russell cu filozoful şi matematicianul Giuseppe Peano şi despre urmările acestei întâlniri asupra traseului intelectual al lui Russell. De asemenea, vorbim despre metoda folosită de Euclid în stabilirea bazelor geometriei.
- Detalii
- Scris de: David Peat