Pe 4 iulie 2012, două experimente de la laboratorul de fizica particulelor CERN de la Geneva, ATLAS şi CMS, au anunţat în mod independent descoperirea unei noi particule elementare cu masa de 135 plus sau minus 2 unităţi atomice de masă.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Fizică
Când ne referim la influenţa unui câmp electromagnetic asupra unor particule fundamentale, trebuie să luăm în calcul şi spaţiul unde nu se regăseşte un câmp electromagnetic, nu doar zona unde este acesta localizat. Citiţi despre efectul Aharonov-Bohm.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
Realitatea, liberul-arbitru sau viteza luminii? La una dintre acestea trebuie să renunţăm, căci mecanica cuantică ne învaţă că nu le putem avea pe toate. În continuare vorbim despre cel mai straniu fenomen observat în universul cuantic: inseparabilitatea cuantică.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
Cum ne-am putea apăra de o bombă care poate fi declanşată de un singur foton? Există câteva trucuri cuantice care ne pot fi de ajutor, garantându-ne siguranţa în 25% din cazurile în care am îndrepta particule de lumină către un asemenea dispozitiv.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
„Din nimic, nimic va ieşi" o avertizează Regele Lear pe Cordelia în opera omonimă scrisă de Shakespeare. În lumea cuantică lucrurile se petrec într-un mod diferit: în acest microunivers aparte ceva ia naştere din nimic şi poate pune lucrurile în mişcare.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
Un ibric supravegheat nu fierbe niciodată. Înarmaţi cu bun simţ şi cunoştinţe legate de fizica clasică, am putea contesta această afirmaţie. Doar că fizica cuantică ne-ar putea reduce la tăcere, contrazicându-ne cu argumente. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
De la pisici moarte şi vii în acelaşi timp până la particule care apar de nicăieri, de la fotoni care urmează două traiectorii simultan până la acţiuni ciudate la distanţă, fizica cuantică ne dărâmă intuiţiile legate de felul în care funcţionează lumea.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
În cadrul acestei lecții de fizică vom prezenta formulele de bază folosite în studiul circuitelor electrice de curent continuu. Vom vorbi despre legea lui Ohm, puterea electrică, gruparea rezistoarelor în serie și în paralel, precum și despre conductanța electrică.
Curentul continuu este curentul electric care are același sens de deplasare în timp. Într-un circuit simplu de curent continuu, mărimile electrice principale sunt tensiunea, intensitatea curentului, rezistența și puterea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Vă prezentăm în cele ce urmează formula forţei electrice, adică forţa de atracţie coulombiană între două sarcini electrice, descoperită de Coulomb în 1785, formulă de bază în studiul electricităţii la liceu.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Fizică
Isaac Newton a fost un renumit om de ştiinţă englez, matematician, fizician şi astronom, preşedinte al Royal Society. Este savantul aflat la originea teoriilor ştiinţifice care vor revoluţiona ştiinţa, în domeniul opticii, matematicii şi în special al mecanicii.
- Detalii
- de: Adrian Bulat
- Fizică
Legile lui Kepler, valabile doar în cadrul mecanicii newtoniene, descriu comportamentul unui sistem de două corpuri între care acţionează o forţă invers proporţională cu pătratul distanţei. Cu alte cuvinte, putem spune că legile lui Kepler descriu mişcarea planetară.
- Detalii
- de: Bianca Sala şi Adrian Buzatu
- Fizică
"Dacă Humpty Dumpty cade de pe zid şi se sparge, nici măcar toţi oamenii regelui nu pot să îl aducă la forma de dinainte de căzătură." Procesul este ireversibil, precum majoritatea fenomenelor din Univers. Aceasta pentru că timpul curge doar înainte, ireversibil, inexorabil.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Fizică
În acest articol vom explica noțiunile de energie electrică și putere electrică într-un circuit de curent continuu. Vom porni de la un circuit simplu format dintr-un generator și un consumator, apoi vom arăta în ce condiții puterea transferată de generator către consumator este maximă.
Curentul electric reprezintă mișcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică. În metale, acești purtători sunt electronii. Deplasarea sarcinilor electrice are loc sub acțiunea câmpului electric, care transmite energia de la generator către consumatori. În consumatori, energia electrică poate fi transformată în energie termică, energie luminoasă, energie chimică, energie mecanică sau în alte forme de energie.
De exemplu, într-un reșou, energia electrică se transformă în energie termică. Într-un bec, o parte din energia electrică se transformă în lumină, iar restul în căldură. Într-un acumulator pus la încărcat, energia electrică se transformă în energie chimică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Schimbările din modul în care vedem lumea sunt, de asemenea, dovezi ale schimbărilor conştiinţei umane. Este uşor de observat acest aspect privind picturile, în special privind picturi din culturi diferite ori picturi create cu mai multe secole în urmă.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Fizica particulelor reprezintă pentru fizică ceea ce vânarea animalelor mari era pentru biologia de teren. În timp ce teoreticienii îşi etalează modelele matematice, fizicienii particulelor sunt pe teren, purtând căşti de protecţie şi folosind acceleratoare enorme.
- Detalii
- de: Jason Shankel
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
