Într-o lume în care certitudinea absolută a fost lăsată în urmă, arta însăşi a luat forma multor lucruri diferite. Pentru un timp pânza a fost privită drept un obiect de sine stătător. O pictură nu mai făcea referire la ceva situat în exteriorul său.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
La mijlocul secolului al XIX-lea o nouă clasă socială apărea în Franţa. Nu erau nici bogaţi, nici săraci, ci mica burghezie care deţinea magazine, lucra în fabrici, trăia în noile suburbii şi se distra în saloanele de dans de la Bals Musette sau ieşea la picnicuri pe marginea Senei.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Până aici am menţionat mai multe forme de energie: cinetică, potenţială, căldura şi sunetul. Acest lucru ar putea provoca probleme, căci putem deveni destul de confuzi dacă nu realizăm că fiecare tip de energie este important în anumite situaţii.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
În articolele anterioare am vorbit despre pucuri. Acum să presupunem că aruncăm o piatră. Piatra se află iniţial în stare de repaus, dar apoi începe să se mişte. Aceasta pare a fi o violare a conservării energiei, pentru că o piatră în mişcare ar avea mai multă energie.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Acum, există un amănunt extrem de subtil legat de pucul de hochei (vezi articolul precedent), care nu ar fi remarcat de majoritatea persoanelor. Dacă stăm pe gheaţă şi privim pucul nemişcăndu-se, înseamnă aceasta că este în repaus într-un mod absolut?
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Consideraţi pucul de hochei din figura de mai jos. Dacă se află în repaus, ar fi de aşteptat să rămână în repaus. Dacă ar începe să se mişte de unul singur, ar fi ciudat: ar trebui să aleagă o direcţie în care să se mişte, dar de ce ar alege pucul de hochei o direcţie şi nu alta?
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Fiecare stat din lume, cu excepţia Statelor Unite ale Americii, a adoptat un sistem de măsură cunoscut drept „sistem metric”. Chiar şi în SUA este utilizat de oamenii de ştiinţă şi de către mulţi ingineri. Acest sistem este în întregime decimal.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Mare parte din arta non-figurativă este preocupată de scheme vizuale, simboluri, semne, hărţi, diagrame, indicaţii, înregistrări şi caligrafie care mângâie simţurile şi plac ochiului. În acelaşi timp, aceste modalităţi de expresie indică spre ceva de dincolo de ele.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
La sfârșitul secolului al XIX-lea fizica se găsea într-un impas: existau legi ale fizicii considerate perfect viabile: ale mecanicii (Newton) și ale electromagnetismului (Maxwell), însă păreau a nu fi armonizate. Şi era o problemă cu lumina...
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Ce sunt spaţiul şi timpul? Există ele în mod absolut sau doar în raport cu materia? Constituie un decor fix sau sunt scena pe care se joacă spectacolul vieții? Asemenea întrebări sunt vechi precum însăși filozofia. Cum au văzut fizicienii dinainte de Einstein spaţiu-timpul?
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Avem intuiţia că materia nu ar trebui să apară de nicăieri sau să dispară fără urmă. Materia ar trebui, prin urmare, să existe într-o cantitate ce se conservă. Dacă materia nu s-ar conserva, atunci ar trebui să se creeze sau să se distrugă atomi.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au remarcat anumite lucruri legate de cer. Soarele şi Luna răsar la est şi apun la vest. Poate fi stabilit cu o precizie acceptabilă cu ochiul liber că dimensiunile aparente ale Soarelui şi a Lunii nu se schimbă.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
În acest articol găsiți cuprinsul cărţii „Fizica conceptuală” de Benjamin Crowell, tradusă integral, cu linkuri către toate subcapitolele cărții. Volumul reprezintă o introducere excelentă în universul fizicii, folosind un aparat matematic minimal. Cartea se axează pe explicarea conceptelor fizicii pe înţelesul tuturor, ceea ce reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale site-ului nostru.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Atunci când ne confruntăm cu un asalt de nestăvilit al bizareriilor cuantice este tentant să etalăm citatul binecunoscut al fizicianului Richard Feynman, laureat al Premiului Nobel: „Nimeni nu înţelege mecanica cuantică".
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
Uitaţi de muşcăturile de păianjeni "radioactivi", expunerea la raze gama sau orice alt accident dătător de puteri supranaturale de găsit prin benzile desenate. În lumea reală, accesul la "superputeri" ne este facilitat de teoria cuantică.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Mecanica cuantică
