„Învață-i pe studenți să gândească împreună cu mașinile inteligente, nu împotriva lor. Pentru că vechiul model, cel care trata cunoașterea ca bun rar deja a scăzut sub punctul său economic de rentabilitate.”
Multă vreme, universitățile au funcționat pe baza unei idei simple: cunoașterea era un bun rar. Plăteai pentru studii, participai la cursuri, finalizai lucrările și, în cele din urmă, obțineai o diplomă.
Acest proces îndeplinea două scopuri: îți oferea acces la cunoaștere greu de găsit în altă parte și transmitea angajatorilor că ai investit timp și efort pentru a o stăpâni.
Modelul funcționa pentru că oferta de informații de calitate era redusă – informația era rară, iar prețul ei (taxe de școlarizare și prime salariale) rămânea ridicat.
Acum, curba s-a mutat spre dreapta, așa cum ilustrează graficul de mai jos. Când oferta crește – adică ceva devine mai accesibil – noul punct de echilibru cu cererea se situează mai jos pe axa prețului. De aceea, taxele universitare și avantajele salariale ale absolvenților sunt acum sub presiune.
Potrivit companiei globale de consultanță McKinsey, inteligența artificială generativă ar putea adăuga între 2,6 și 4,4 trilioane de dolari americani anual la productivitatea globală. De ce? Pentru că IA reduce costul marginal de producere și organizare a informației aproape de zero.
Modelele lingvistice de mari dimensiuni nu doar accesează fapte; ele explică, traduc, rezumă și redactează aproape instantaneu. Când oferta explodează în acest fel, economia spune că prețul scade. Așadar, „cunoașterea premium” pe care universitățile o vindeau de mult timp își pierde valoarea.
Angajatorii s-au mișcat deja
Piețele reacționează mai repede decât programele universitare. De când a fost lansat ChatGPT, numărul anunțurilor de angajare pentru poziții de nivel de intrare în Regatul Unit a scăzut cu aproximativ o treime. În Statele Unite, mai multe state au început să elimine cerința de diplomă universitară pentru funcții din sectorul public.
În statul Maryland, de exemplu, proporția anunțurilor de angajare în administrația de stat care impuneau o diplomă a scăzut de la aproximativ 68% în 2022 la 53% în 2024.
În termeni economici, angajatorii reevaluează prețul forței de muncă pentru că IA înlocuiește multe sarcini repetitive și codificabile pe care absolvenții le realizau anterior. Dacă un chatbot poate face treaba la un cost marginal aproape de zero, prima salarială pentru un analist junior scade.
Totuși, valoarea cunoașterii nu scade în același ritm peste tot.
Economiști precum David Autor și Daron Acemoglu subliniază că tehnologia înlocuiește unele sarcini, dar le completează pe altele:
• Cunoașterea codificabilă – materiale structurate, bazate pe reguli, cum ar fi codurile fiscale sau șabloanele de contracte – este rapid înlocuită de IA.
• Cunoașterea tacită – abilități contextuale precum conducerea unei echipe într-o situație de conflict – acționează ca un complement, astfel că valoarea ei poate chiar crește.
Datele susțin această diferențiere. Compania de analiză a pieței muncii Lightcast menționează că o treime din competențele solicitate de angajatori s-au schimbat între 2021 și 2024.
American Enterprise Institute avertizează că angajații din poziții de mijloc, ale căror locuri de muncă se bazează pe activități repetitive, sunt cei mai expuși presiunii salariale.
Așadar, cunoașterea de bază încă are importanță. Ai nevoie de ea pentru a formula prompturi pentru chatboții de IA, pentru a evalua rezultatele și a lua decizii bune. Însă prima salarială de echilibru – adică plata suplimentară oferită de angajatori odată ce oferta și cererea de cunoaștere se stabilizează – scade rapid pe curba cererii.
Ce este rar acum?
Herbert Simon, economist și specialist în științe cognitive, laureat al Premiului Nobel, a formulat concis ideea în urmă cu decenii: „O abundență de informație generează o sărăcie a atenției”. Când datele devin ieftine și abundente, capacitatea noastră limitată de a le filtra, judeca și aplica devine adevărata barieră.
De aceea, resursele rare s-au mutat de la informația propriu-zisă la ceea ce mașinile încă nu pot reproduce cu ușurință: atenția concentrată, judecata sănătoasă, etica solidă, creativitatea și colaborarea.
Am grupat aceste calități umane complementare într-un cadru numit CREATER:
• Critical thinking – gândire critică: a pune întrebări inteligente și a detecta argumente slabe
• Resilience and adaptability – reziliență și adaptabilitate: a rămâne echilibrat când totul se schimbă
• Emotional intelligence – inteligență emoțională: a înțelege oamenii și a conduce cu empatie
• Accountability and ethics – responsabilitate și etică: a-ți asuma decizii dificile
• Teamwork and collaboration – lucru în echipă și colaborare: a coopera cu persoane care gândesc diferit
• Entrepreneurial creativity – creativitate antreprenorială: a vedea lipsurile și a construi soluții noi
• Reflection and lifelong learning – reflecție și învățare continuă: a rămâne curios și dispus să evoluezi
Aceste abilități reprezintă adevărata raritate pe piața actuală. Ele sunt complementare IA, nu substituibile, ceea ce explică de ce recompensele salariale pentru ele se mențin sau chiar cresc.
Ce pot face universitățile chiar acum
1. Auditarea cursurilor: dacă ChatGPT poate obține deja un punctaj mare la un examen, valoarea marginală a predării acelui conținut este aproape zero. Evaluarea trebuie orientată spre judecată și sinteză.
2. Reinvestiții în experiența de învățare: alocați resurse către proiecte ghidate, simulări ale lumii reale complexe și laboratoare de luare a deciziilor etice, unde IA este un instrument, nu actorul principal.
3. Acreditarea a ceea ce contează: creați micro-certificări pentru abilități precum colaborarea, inițiativa și raționamentul etic. Acestea semnalează competențe complementare IA, nu substituibile, iar angajatorii le observă.
4. Colaborarea cu industria, dar ca parteneriat: invitați angajatorii să co-proiecteze evaluările, nu să le dicteze. Un parteneriat bun funcționează ca un studio de design, nu ca o comandă de tip boardroom. Cadrele didactice aduc rigoare și expertiză didactică, angajatorii oferă cazuri de utilizare reală, iar studenții ajută la testarea și perfecționarea ideilor.
Universitățile nu se mai pot baza pe raritatea informației ca să justifice prețul pentru forma ei filtrată și acreditată, care altădată era greu de obținut.
Avantajul competitiv de acum constă în cultivarea abilităților umane care completează IA. Dacă universitățile nu se adaptează, piața – atât studenții, cât și angajatorii – le va lăsa în urmă.
Oportunitatea este clară: schimbarea produsului de la livrarea de conținut la formarea discernământului. Învață-i pe studenți să gândească împreună cu mașinile inteligente, nu împotriva lor. Pentru că vechiul model, cel care trata cunoașterea ca bun rar deja a scăzut sub punctul său economic de rentabilitate.
Traducere după AI is driving down the price of knowledge de Patrick Dodd, profesor la Business School, University of Auckland, Waipapa Taumata Rau.
Imagine: pixabay
