Nu citesc decât rareori cărți de știință în română. Sunt prost traduse pe alocuri, fiind cazuri evidente în care traducătorul nu înțelege ce citește, bâjbâind cu dicționarul pe la frazele mai complicate. Ideal ar fi ca traducătorul să fie un cunoscător al domeniului pe care-l tratează cartea tradusă. Am făcut recent o excepție pentru o carte pe care o răsfoisem în engleză: Fundamentele lumii fizice de Frank Wilczek, de la Editura Humanitas.
Nu doar că traducerea are multe scăpări, așa cum o să vedem imediat, dar uitându-mă pe pagina traducătoarei de pe site-ul Humanitas, nici numele cărții nu au fost în stare cei de la Humanitas să-l scrie corect la „portofoliul” acesteia :) Cică a tradus „Fundamentele vieții”... Cineva grăbit tare lucrează acolo, asta e clar. Și nici traducătoarea nu pare că știe ce scrie editura despre aceasta, după cum se poate constata.
O traducere proastă a unei cărți de știință conține în sine un conflict enervant, pentru că precizia care caracterizează cercetarea științifică intră în coliziune cu imprecizia din carte. Dacă la o carte despre politică mai treacă-meargă, la o carte de știință trebuie să te asiguri că traducătorul știe ce traduce!
Pe lângă rigoarea cercetării și rigoarea limbajului folosit este importantă, pentru că folosind cuvintele pe ghicite, cititorul poate înțelege altceva decât ar trebui. Pe de altă parte, utilizarea conceptelor potrivite este, de asemenea, importantă, pentru că acestea formează, în fapt, corpul terminologic standard al unui domeniu al cunoașterii.
Despre traduceri proaste am mai scris: De ce nu citim cărți de știință în limba română, menționând acolo alte două cărți, una, din nou, de la Humanitas, în care traducerile lasă de dorit.
Cu gândul că poate și viitori traducători vor folosi cele scrise aici (ori poate chiar Humanitas, la o viitoare ediție a cărții „Fundamentele lumii fizice”), iată o serie de probleme în ce privește limbajul folosit în carte:
• la pg. 80 se menționează că „proprietățile primare ale materiei sunt: masă, energie, spin”. Sigur că nu poate fi așa, fiind vorba despre: masă, sarcină și spin. Iar acesta este un aspect esențial; nu e ca și cum ai pune o virgulă greșit.
M-am gândit că o fi o problemă în original, dar am verificat și nu este cazul. În original este „charge”, care nu înseamnă deloc „energie”.
Am zis că poate e o scăpare. Aia e. Nu are cine să citească un manuscris al unei cărți de știință la Humanitas. Astea-s timpurile. Dar peste câteva pagini, la pg. 82 apare din nou aceeași formulă: „masă, energie și spin”. Totuși, la pg. 91 traducerea este corectă.
• peste tot în carte apare „cuarci”. Pluralul de la „quarc” este „quarcuri”, nu „cuarci”. E bine de știut. Despre cacofonii din carte precum „ca cuarcii” nu mai vorbim...
• se scrie „spațiu-timpului”, nu „spațiului-timp”. E o chestiune de subtilitate aici. Dacă spui „spațiului-timp” este ca și cum ai spune „peștelui-spadă”, unde elementul determinant este „pește”, iar „spadă” doar arată ce tip de pește avem. Dar continuumul spațio-temporal, la care ne referim pe scurt ca „spațiu-timp” este un cuvânt compus, unde cele două tipuri de coordonate, temporală și spațiale, sunt tratate ca o singură realitate.
• e abundență de „bilion” și „bilioane” în carte. La ce anume se referă traducătoarea? Nu ai de unde să știi, dacă nu citești originalul, pentru că în limba română valoarea unui bilion nu este clar stabilită (poate fi vorba de un miliard ori poate de o mie de miliarde).
• cică „particulele sunt avataruri ale câmpurilor”. „Avatar” scrie în engleză, „avatar” traducem în română! Am înțeles de ce a lăsat așa: nu a înțeles care e ideea în original. Trebuie să fii un pic la curent cu teoria câmpurilor cuantice ca să pricepi care-i relația dintre câmpurile cuantice și particule.
• la un moment dat apare o formulare care chiar m-a amuzat: „Câmpurile domnesc”. Asta e traducerea pentru „fields rule”. Unde or „domni” câmpurile? Sigur, ideea este că, în fapt, câmpurile sunt fundamentale, în raport cu particulele.
• se scrie „Big Bang” și „Big Bangului”, nu „big bang” și „big bang-ului”. Chestiuni elementare, nu insist...
• se spune „radiația cosmică de fond”, nu „fond cosmic de microunde”. Este traducerea pentru „cosmic microwave background”. Pare că Google Translate a avut un rol aici, deși aplicația recomandă „fundal cosmic de microunde”; pe aproape. Aici e o altă situație care arată că traducătoarea nu este familiarizată cu limbajul fizicii.
• vorbind despre iPhone, îi spune „IPhon-ul”. Știu, n-are legătură cu esența cărții, dar totuși...
• la un moment dat, vorbind despre măsurătorile efectuale la nivel subatomic, autorul spune, în original, că „our measurements do not capture „reality”, but only sample it”. Dificil de tradus dacă nu înțelegi fenomenul. Cred că s-a chinuit un pic traducătoarea până a ajuns la o variantă finală. Nefericită, din păcate. Traducerea a ieșit: „Măsurătorile noastre nu surprind realitatea, ci doar o sondează”. În fapt este vorba despre „eșantionare”, despre faptul că măsurătorile surprind secvențe din ce se întâmplă, în contextul efectuării măsurătorii, care, printre altele, și modifică starea elementului măsurat (căci actul măsurătorii presupune interacțiunea cu obiectul măsurat, cum ar fi interacțiunea dintre câmpuri electromagnetice și atomi).
• o chestiune mai subtilă, dar merită menționată: se scrie „Homo sapiens”, nu „Homo Sapiens”. Așa se scriu numele de specii, nu ai ce să-i faci.
Mai sus am menționat doar chestiuni evidente. Altfel, sunt nenumărate alte situații în care traducerea scârțâie, fiind un pic pe lângă intenția (și formularea) autorului. Nuanțe...
Privind traducerea pe de-a întregul, este o traducere acceptabilă. Nu aș vrea să las impresia că este o carte de necitit. Dar îmi păstrez convingerea că o traducere a unei cărți de fizică trebuie să tindă către o redare cât mai fidelă a scrierii originale, utilizând un limbaj cât mai corect cu putință.
În mod evident, să traduci o carte de știință, chiar și de popularizare, cum este cea discutată mai sus, nu este suficient să știi engleză. O carte are și rolul, printre altele, de a fixa o terminologie. Ori dacă traducătorul nu cunoaște această terminologie, ce poate ieși?
