Notă: mormântul de mai sus este doar o reprezentare grafică. Mormântul lui Arhimede nu a fost încă identificat de arheologii moderni, deși fusese identificat de Cicero
Arhimede s-a născut în jurul anului 287 î.Hr. la Siracuza și a murit în 212 î.Hr., ucis de un soldat roman în timpul cuceririi orașului, în contextul celui de-al Doilea Război Punic, deși fusese dat ordin să nu fie vătămat. Arhimede este cunoscut, cel mai probabil, înainte de orice, pentru principiul care-i poartă numele, Principiul lui Arhimede (un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță (forța arhimedică) egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de către corp). Dar este cunoscut pentru o lungă listă de realizări științifice/ tehnologice.
Lucrul interesant este că Arhimede a cerut ca pe mormântul său să fie gravată o sferă înscrisă într-un cilindru, nimic mai mult. Nu o scenă mitologică, nu vreo laudă, nu vreo invenție practică.
Sensul matematic al simbolului
În tratatul „Despre sferă și cilindru”, Arhimede a demonstrat că volumul și aria unei sfere sunt exact două treimi din volumul și aria cilindrului circumscris, având aceeași rază, iar înălțimea egală cu diametrul sferei.
Nu este vorba despre o aproximație, ci despre o relație exactă, obținută prin metode geometrice riguroase, dar fără calcul diferențial sau integral.
Pentru Arhimede, această demonstrație avea o valoare aparte. Ea lega o formă considerată perfectă — sfera — de un corp geometric mai simplu, cilindrul, printr-un raport numeric elegant și universal. Din toate realizările sale, pare că el a considerat acest rezultat drept cea mai importantă contribuție a sa. De aceea, probabil, a dorit ca simbolul său funerar să fie tocmai această relație geometrică.
Realizări ale lui Arhimede
Pentru a înțelege mai bine de ce alegerea este atât de semnificativă, merită amintite pe scurt principalele sale realizări, pe care el însuși le-a pus, în mod deliberat, în plan secund.
→ Arhimede a formulat Principiul lui Arhimede, menționat mai sus.
→ A dezvoltat metode avansate pentru calculul ariilor și volumelor, anticipând idei care vor deveni centrale abia în analiza matematică modernă.
→ A obținut una dintre cele mai precise aproximări ale numărului π din Antichitate.
→ A conceput mașini de război, sisteme de scripeți, oglinzi și dispozitive inginerești care au făcut faimoasă apărarea Siracuzei. Arhimede este faimos pentru următoarea remarcă în ceea ce privește pârghiile: „Dați-mi un punct de sprijin și voi muta Pământul din loc”.
→ De asemenea a definit spirala care-i poartă numele, precum și un sistem ingenios de exprimare a numerelor foarte mari.
→ A pus bazele hidrostaticii și a explicat legea pârghiilor. Ar fi inventat șurubul fără sfârșit.
Alegerea sferei și cilindrului sugerează însă că, în ierarhia sa de valori, matematica pură era deasupra aplicațiilor practice.
Cicero și mormântul pierdut
Relatarea despre mormânt ne vine de la Marcus Tullius Cicero, care a trăit între 106 î.Hr. și 43 î.Hr. În anul 75 î.Hr., când era chestor în Sicilia, Cicero a aflat că mormântul lui Arhimede fusese abandonat și uitat. Nici măcar locuitorii Siracuzei nu mai știau unde se află.
Cicero știa însă un detaliu transmis de tradiție: dorința lui Arhimede ca pe mormânt să fie sculptată o sferă și un cilindru. Căutând în necropolele din afara orașului, a descoperit, printre vegetație, o coloană modestă purtând acest simbol geometric.
Această scenă este descrisă de Cicero în Tusculanae Disputationes și reprezintă singura sursă primară privind alegerea simbolului funerar de către Arhimede. Foarte posibil ca surse mai apropiate de moartea lui Arhimede să se fi pierdut.
Iată ce spune Cicero:
„Dar din însăși cetatea lui Dionysius, Siracuza, îl voi chema din țărână — acolo unde odinioară rigla lui de măsurat trasa linii — pe un omuleț obscur care a trăit cu mulți ani mai târziu: Arhimede. Când eram chestor în Sicilia [în 75 î.Hr., la 137 de ani după moartea lui Arhimede], am reușit să-i descopăr mormântul. Cei din Siracuza nu știau nimic despre el și, de fapt, negau că ar fi existat așa ceva. Și totuși, era acolo, în întregime înconjurat și ascuns de tufișuri de mărăcini și spini. Îmi aminteam că auzisem despre câteva versuri simple care fuseseră inscripționate pe mormântul său, făcând referire la o sferă și un cilindru cioplite în piatră, așezate deasupra mormântului.
Așa că am cercetat cu atenție toate numeroasele morminte aflate lângă Poarta Agrigentului. În cele din urmă am observat o coloană mică, abia vizibilă deasupra desișului; era încununată de o sferă și un cilindru. Le-am spus imediat siracuzenilor — unii dintre cei mai de seamă cetățeni se aflau atunci cu mine — că sunt convins că acesta este chiar monumentul pe care îl căutam. Au fost trimiși oameni cu seceri pentru a curăța locul și, după ce s-a deschis o potecă până la monument, ne-am apropiat de el. Textul era încă vizibil, deși aproximativ a doua jumătate a fiecărui rând fusese ștearsă de timp”.
Între moartea lui Arhimede și această redescoperire trecuseră aproximativ 130–140 de ani.
Și Plutarh (~46–120 d.Hr.) a menționat episodul cu alegerea simbolului pentru mormânt în „Viața lui Marcellus”: „Și, deși a făcut multe descoperiri remarcabile, se spune că i-a rugat pe rudele și prietenii săi ca, pe mormântul în care urma să fie îngropat, să fie așezat un cilindru care cuprinde o sferă, împreună cu o inscripție care să indice raportul prin care solidul cuprinzător îl depășește pe cel cuprins”.
Un mormânt incert, un simbol sigur
Este important de precizat că deși Cicero a identificat mormântul lui Arhimede, acesta a fost neglijat pentru o bună parte a istoriei, cu o consecință dezastroasă: arheologii nu știu astăzi care anume este mormântul autentic al lui Arhimede. Nu există dovezi arheologice definitive care să confirme fără echivoc locul exact.
Monumentele asociate cu numele său sunt, cel mai probabil, identificări tradiționale, inspirate de relatarea lui Cicero, nu certitudini istorice.
Mulți indică astăzi spre cea mai ornamentată cameră funerară din necropola Grotticelle și o declară mormântul lui Arhimede. Dar structura respectivă este un columbarium roman, care indică o înmormântare colectivă dintr-o perioadă ulterioară. În primul rând, sfera și cilindrul descrise de Cicero lipsesc, iar dacă unui monument îi lipsesc aceste semne, nu poate fi identificat ca fiind mormântul autentic.
Cu toate acestea, chiar dacă mormântul rămâne incert, simbolul pare a fi sigur, cât și corectitudinea relațiilor identificate de Arhimede.
Citește și: Arhimede - mare învățat al lumi antice
