Galaxiile NGC 2207 si IC 2163, aflate în proces de fuzionare
În acest episod, al patrulea al seriei "Pe urmele primilor astronomi", suntem martorii unor alinieri filmate la echinocţiul de toamnă şi solstiţiul de vară din Insula Peștelui şi sud-vestul SUA. Totodată aflăm cum puteau determina strămoşii noştri, bazându-se doar pe Soare, momentele solstiţiilor, echinocţiilor şi nordul geografic. De regulă, alinierilor lor nu trebuiau să fie precise, fiind folosite cu precădere în ritualuri religioase. Pentru alinieri precise discutăm despre o metodă folosită de egipteni acum 4500 de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Aţi observat că o bicicletă împinsă îşi păstrează echilibrul o vreme şi se deplasează de una singură, fără a se prăbuşi. Dar cum este posibil acest lucru? Cum reuşeşte bicicleta să-şi păstreze echilibrul? Vă invităm să urmăriţi complicata fizică a deplasării unei biciclete (fără pasager) în videoclipul de mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Raportat la vitezele lucrurilor cu care suntem obişnuiţi zi de zi, viteza luminii pare incredibil de rapidă. Dar la scara Universului, viteza luminii este mică. În animaţia de mai jos vă invităm la o călătorie prin sistemul nostru solar, alături de foton de lumină eliberat de Soare, până dincolo de planeta Jupiter. De se opreşte videoclipul după ce "trecem" de Jupiter? Pentru ca durata să fie mai scurtă de o oră... Dimensiunile sistemului nostru solar sunt uriaşe.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce face ca focul să ardă? Care este chimia unei flăcări? Care este semnificaţia diferitelor culori pe care le putem distinge într-o flacără? Ce este piroliza? Ce se întâmplă la nivelul atomilor substanţelor implicate în desfăşurarea arderii? Ce rezultă în urma arderii, pe lângă căldură? Cum funcţionează o flacără în condiţii de gravitaţie zero?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Probabil că nimeni nu s-ar mai gândi astăzi să folosească plumbul la prepararea vreunui produs care ar urma să fie consumat. Dar istoria omului este plină de secvenţe care cu greu pot fi astăzi înţelese, în lumina a ceea ce ştim acum. Plumbul a fost utilizat, de exemplu, de vechii romani ca îndulcitor. Ce se întâmplă atunci când, într-o formă sau alta ingeraţi plumb?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Un procent important (undeva în jur de 10%) din populaţie are un sentiment de disconfort în spaţii închise. O parte din această populaţie are chiar atacuri de panică. Dar ce generează senzaţia de claustrofobie? Să fie vorba despre urmările unei traume din copilărie? Să fie vorba despre ADN? Să fie alte cauze? Vă invităm să urmăriţi ce spune ştiinţa despre claustrofobie...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Suntem obişnuiţi cu faptul ca după ce depunem un efort mental intens să ne simţim obosiţi. Dar de ce? Ce provoacă senzaţia de oboseală, deşi nu depunem niciun efort fizic? Este creierul ca şi muşchii, în sensul că o suprasolicitare duce la oboseală? Dar este utilizarea creierului de aceeaşi natură ca cea a muşchilor? Cu certitudine că utilizarea muşchilor şi a creierului reprezintă lucruri complet diferite. Şi atunci?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Vă invităm să urmăriţi cea de-a treia parte a documentarului "Pe urmele primilor astronomi" realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA. În acest episod, intitulat "În jurul lumii", continuăm cu exemple de aliniamente astronomice de pe 4 continente. Aflam detalii despre turnul din Jericho din Orient, alinierile marilor piramide de la Giza, Petra şi Newgrange. De asemenea, vorbim despre astronomia la celți, Teotihuacan și originea astronomică a calendarului mayaş si aztec.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Vă invităm să urmăriţi cea de-a doua parte a documentarului "Pe urmele primilor astronomi" realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA. În acest episod, intitulat "Astronomia, un fenomen global", începem călătoria în jurul lumii, descoperind că unele construcţii megalitice nu sunt atât de vechi precum am crezut. Totodată vom descoperi o serie de aliniamente regăsite în mijlocul Oceanului Pacific şi în America de Sud.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Vă invităm să urmăriţi prima parte a unui documentar realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA, intitulat "Pe urmele primilor astronomi". În primul episod vă veţi familiariza cu multiple aspecte privind rolul astronomiei în dezvoltarea societății umane. În esenţă, veţi afla despre cer și dezvoltarea civilizației, rolul echinocțiilor și al solstițiilor, primele calendare, răsăritul heliacal, astronomia ca și catalizator al agriculturii, un exemplu de aliniament astronomic, precum şi despre mediul ostil, ca promotor al astronomiei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce se întâmplă cu apa dintr-un pahar după o vreme? Se strică apa? Îşi schimbă proprietăţile? Îşi schimbă gustul? Ori indiferent cât am lăsa-o expusă, în condiţii de mediu normale, rămâne la fel, neschimbată? În videoclipul de mai jos, puteţi afla răspunsurile la întrebările de mai sus. Pentru cei curioşi, iată o parte din răspuns: da, apa îşi schimbă un pic proprietăţile, în urma contactului cu aerul absorbind dioxid de carbon şi, în foarte mică parte, transformându-se în acid carbonic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Deşi planeta pitică Pluto a fost obiectul dezbaterii ştiinţifice de mulţi ani, până recent instrumentele noastre ne puteau aduce puţine informaţii despre cum arată în realitatea îndepărtatul corp ceresc. Odată cu trecerea prin apropierea acesteia de către sonda spaţială New Horizons, brusc Pluto şi-a fixat în memoria noastră o imagine specifică (dominată, cred, de forma de inimă din partea de jos a imaginilor furnizate de NASA). Iată mai jos un videoclip cu imagini ale lui Pluto din anul 1930 (anul descoperirii planetei) până în 14 iulie 2015.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Imagine generată cu inteligența artificială
Aşa cum cel mai probabil ştiţi, frumuseţea este şi obiectul de cercetare al unor oameni de ştiinţă, care vor să afle care este, la urma urmelor, esenţa acesteia. Deşi, în principiu, fiecăruia dintre noi ne este uşor să stabilim instantaneu dacă o persoană are sau nu o faţă atrăgătoare, dacă trebuie să definim frumuseţea, lucrurile nu vor mai fi la fel de simple.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce ar trebui să gândim pentru a produce o asemenea invadare a apelor? :)
Sursa: amartia.deviantart.com/art/The-Flood-130664423
Am dat recent peste un articol în ziarul Adevărul care conţine un interviu cu Dumitru Constantin Dulcan, astăzi de 76 de ani, celebrul autor al cărţii „Inteligenţa materiei", care a avut un succes deosebit înainte de Revoluţia din '89, dar şi după. I-am citit două dintre cărţile scrise, „Inteligenţa materiei" şi „În căutarea sensului pierdut".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Capacitatea omului de a fi raţional, într-o lume pe care o înţelege puţin, în genere, este redusă. Întotdeauna a fost aşa, iar ziua de astăzi nu se diferenţiază prea mult de vremurile de mult apuse. Deşi ultima sută de ani a însemnat o revoluţie extraordinară în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, cea mai mare parte a rasei umane este afundată în credinţe obscure, aberante, nedemonstrate, fără niciun suport în realitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ultimul lucru pe care politicienii îl doresc este ca noi să analizăm, sintetizăm, concluzionăm şi evaluăm. Asta nu înseamnă că niciunul dintre cititorii acestui articol nu gândeşte, dar politicienii nu iau în calcul un asemenea alegător. Votanţii gânditori sunt impredictibili, iar asta îi face periculoşi. Politicienii sunt într-o poziţie mai sigură dacă doar ne cer să opinăm. Pe de altă parte, oamenii sunt mult mai fericiţi dacă li se cere o opinie, decât să li se ceară să analizeze un raţionament.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
