Strălucind încontinuu (chiar dacă în mod uzual nu-l vedem decât o parte a zilei), Soarele emite lumină şi energie pentru a ne afecta biologia, vremea şamd. Pe lângă faptul că susţine viaţa pe Pământ, Soarele trimite un flux continuu de particule - denumit vânt solar - iar din când în când "erupe", dislocând mase enorme de material din coroana sa. Astfel de evenimente afectează spaţiul până către marginea sistemului solar.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Amuletul rotund (Tăbliţele de la Tărtăria)
În acest episod descoperim o serie de locaţii deosebite din România, ce se remarcă printr-o serie de semne şi simboluri, unele cu caracter astronomic. Picturile şi gravurile prezentate se regăsesc în cele mai variate locaţii: pe munţi, pe malul râurilor sau în adâncul peşterilor. Deşi o parte din ele sunt inaccesibile, unele pot fi explorate de pasionaţii de drumeţii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În acest episod explorăm originea creştinismului şi vizităm o serie de bazilici paleo-creştine datând din secolele IV-VI d. Hr. din Dobrogea şi de pe malul Dunării. Descoperim aliniamentul preponderent estic, după punctul de răsărit al Soarelui şi analizăm mai multe teorii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În acest episod, primii astronomi ne duc pe tărâmul dacilor, unde regăsim complexul de la Sarmizegetusa Regia, locul în care există numeroase exemple de posibile alinieri astronomice, atât cardinale, cât şi la solstiţii. Discutăm o parte din acestea, inclusiv o serie de teorii excentrice legate de calendarul dacic şi de planetariul marelui sanctuar circular. În a doua parte, urmărim împreună scenete de la DacFest 2015 şi care recreează luptele daco-romane de acum 1900 de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În acest episod explorăm necropolele neolitice din România aliniate astronomic după punctul răsăritului Soarelui. Ne oprim în special asupra celei de la Cernica, județul Ilfov. În plus, aflăm detalii despre construcțiile de pământ din perioada epocii bronzului, în special despre tumulii de pământ. Descoperim necropolele tumulare din aceasta perioada în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Despre alinierile solare discutam motivația acestora, precum și teorii alternative.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Paraponera clavata
Dr. Justin Schmidt este de profesie entomolog, adică se ocupă cu studiul ştiinţific al insectelor. Până aici, nimic neobişnuit, însă ceea ce îl scoate în evidenţă pe Schimdt este creaţia sa numită ''indexul durerii provocate de înţepături'', pe baza căruia a alcătuit un top al celor mai dureroase muşcături şi înţepături de insecte, în special himenoptere (viespi, albine şi furnici).
- Detalii
- de: Agerpres
- Blogul Scientia
Fortificaţia de la Corneşti-Iarcuri este o binecunoscuta aşezare datând din epoca bronzului (1400 i.Hr.) aflată la mai puţin de 20 km nord de Timişoara. Construită integral din pământ, ea nu prezintă urmele unei aşezări suficient de mari pentru a motiva dimensiunea acesteia de peste 6 km în diametru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
The stinker - mascota premiilor Ig Nobel
Ar fi putut un sultan marocan să aibă 888 de copii în 30 de ani? Tuturor mamiferelor le trebuie acelaşi timp să urineze? Poate un pui să meargă ca un dinozaur? - toate aceste probleme au fost abordate de cercetători care au fost recompensaţi joi la Harvard cu premiile Ig Nobel 2015.
- Detalii
- de: Agerpres
- Blogul Scientia
În acest al şaselea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" începem călătoria pe meleagurile româneşti cu un exemplu minunat de aliniament mai vechi chiar decât celebrul Stonehenge. Este vorba despre Sanctuarul de la Parţa, construit acum 6.200 de ani şi reconstruit integral în incinta Muzeul Banatului din Timişoara.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Producătorul de whisky Ballantines vine în întâmpinarea astronauţilor de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), dar şi a pionierilor care vor porni în lungi misiuni spre Marte sau spre alte lumi din sistemul nostru solar cu "Space Glass", un pahar pentru whisky conceput special pentru a face posibilă savurarea acestei băuturi alcoolice în condiţiile de microgravitaţie ale spaţiului extraterestru.
- Detalii
- de: Agerpres
- Blogul Scientia
În imagine: Calea Lactee (infraroşu - Spitzer Space Telescope)
credit: wikipedia commons
În acest al cincilea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" continuăm cu o filmare din munţii Bighorn din SUA, la 2.800 m altitudine, unde suntem martorii unei alinieri spectaculoase la solstiţiul de vară. Descoperim că structura era un observator complex ce se alinia şi cu anumite stele ce marcau momente importante din an, anticipând venirea solstiţiului sau sfârşitul verii. Pe baza acestor alinieri şi ţinând cont de precesia echinocţiilor, cercetătorii au putut data complexul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Galaxiile NGC 2207 si IC 2163, aflate în proces de fuzionare
În acest episod, al patrulea al seriei "Pe urmele primilor astronomi", suntem martorii unor alinieri filmate la echinocţiul de toamnă şi solstiţiul de vară din Insula Peștelui şi sud-vestul SUA. Totodată aflăm cum puteau determina strămoşii noştri, bazându-se doar pe Soare, momentele solstiţiilor, echinocţiilor şi nordul geografic. De regulă, alinierilor lor nu trebuiau să fie precise, fiind folosite cu precădere în ritualuri religioase. Pentru alinieri precise discutăm despre o metodă folosită de egipteni acum 4500 de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Aţi observat că o bicicletă împinsă îşi păstrează echilibrul o vreme şi se deplasează de una singură, fără a se prăbuşi. Dar cum este posibil acest lucru? Cum reuşeşte bicicleta să-şi păstreze echilibrul? Vă invităm să urmăriţi complicata fizică a deplasării unei biciclete (fără pasager) în videoclipul de mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Raportat la vitezele lucrurilor cu care suntem obişnuiţi zi de zi, viteza luminii pare incredibil de rapidă. Dar la scara Universului, viteza luminii este mică. În animaţia de mai jos vă invităm la o călătorie prin sistemul nostru solar, alături de foton de lumină eliberat de Soare, până dincolo de planeta Jupiter. De se opreşte videoclipul după ce "trecem" de Jupiter? Pentru ca durata să fie mai scurtă de o oră... Dimensiunile sistemului nostru solar sunt uriaşe.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce face ca focul să ardă? Care este chimia unei flăcări? Care este semnificaţia diferitelor culori pe care le putem distinge într-o flacără? Ce este piroliza? Ce se întâmplă la nivelul atomilor substanţelor implicate în desfăşurarea arderii? Ce rezultă în urma arderii, pe lângă căldură? Cum funcţionează o flacără în condiţii de gravitaţie zero?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Probabil că nimeni nu s-ar mai gândi astăzi să folosească plumbul la prepararea vreunui produs care ar urma să fie consumat. Dar istoria omului este plină de secvenţe care cu greu pot fi astăzi înţelese, în lumina a ceea ce ştim acum. Plumbul a fost utilizat, de exemplu, de vechii romani ca îndulcitor. Ce se întâmplă atunci când, într-o formă sau alta ingeraţi plumb?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
