Într-un studiu din 2018 cercetătorii au calculat masa protonului, pe baza a patru surse: condensat de quarkuri (9 %), energia cinetică a quarkurilor (32 %), energia cinetică a gluonilor (36 %) și „contribuția gluonică anormală” (23 %).


Context:
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu modul în care este constituit un atom, pe scurt lucrurile stau așa: un atom este format din nucleu și electroni (ultimii sunt particule elementare, adică particule ce nu pot descompuse, ce nu sunt alcătuite din alte particule).

Nucleul este format, de regulă, din protoni și neutroni. Protonii și neutronii sunt formați la rândul lor din quarkuri (care sunt particule elementare).

Protonul, de a cărui masă vorbim aici, este format din două quarcuri up și un quark down.

Gluonii, particule fără masă (ca fotonii), sunt particule-mesager ale forței tari ce țin quarcurile laolaltă în cadrul protonilor și neutronilor.

Energia cinetică, menționată mai sus, pe baza ecuaţiei lui Einstein (E=mc2), poate fi echivalată cu masa.

 


Particule - modelul standard



Condensatul de quarkuri este un amestec de quarkuri up și quarkuri down, plus o „mare” de quarkuri virtuale; dacă masele quarcurilor ar fi zero, masa protonului ar pierde doar masa acestui condensat (restul rămânând).

Un concept mai ciudat este, probabil, cel de „contribuție gluonică anormală”. Acesta este un efect cuantic și se referă la contribuții de la condensați ai tuturor tipurilor de quarcuri (adică și: quarcuri strange, charm, bottom și top).


Citiți și:
De ce nu putem detecta experimental quarcuri
Câte quarcuri sunt într-un proton?

Secretele atomului le puteți afla din seria dedicată acestui subiect accesibilă aici.

 

Masa ta nu provine din mecanismul Higgs
(subtitrare în lb. engleză)



Sursa (imagine și informații):
APS

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.