Telescopul SpitzerCare este rata exploziilor de tip supernovă din galaxia noastră? Care este condiţia ca o stea să formeze planete? În ce fel va evolua Soarele, pe măsură ce-şi epuizează combustibilul? Citiţi în acest articol despre alte zece curiozităţi din astronomie.

 

 

 

Zece curiozităţi din astronomie (2)

 

1. Mai luminos decât Soarele. V838 Monocerotis, o stea normală, în 2002 a luminat de 600.000 ori mai puternic decât Soarele nostru. Mai mult, au fost nu una, ci trei explozii succesive şi deosebit de puternice, după care steaua s-a liniştit complet. Se presupune că steaua centrală şi-ar fi înghiţit trei planete. Acestea, conţinând deuteriu, i-au furnizat combustibil, concretizându-se în acele explozii surprinzătoare.

2. Explozii supernove. Rata exploziilor de tip supernovă în galaxia noastră, la momentul actual, este de una la fiecare 50 de ani.

3. Norul de gaz W3. Nebuloasa Orion este unul dintre cele mai frumoase obiecte cereşti, însă nu va dura o eternitate. Din fericire, astronomii au descoperit un succesor ce promite. Un nor de gaz din constelaţia Cassiopeia, numit W3, abia a început să fie luminat de stele nou-născute. În doar 100.000 de ani va străluci pe cerul nopţii; exact când Nebuloasa Orion va începe să-şi piardă strălucirea.

4. Resturi de comete. Telescopul Spitzer a descoperit un inel de resturi cometare în jurul unei pitice albe, G 29-38. Steaua probabil şi-a înghiţit planetele cu 500 de milioane de ani în urmă, pe vremea când era gigantă roşie, însă cometele au fost prea departe pentru a fi complet distruse.

 



5. Disc de praf. În jurul stelei GD 362, o stea moartă de cel puţin 2 miliarde de ani, în faza de pitica albă, prezintă în jurul său un disc de praf. Acesta ar fi trebuit să dispară cu mult timp înainte. O teorie este că există o planetă, care sub acţiunea gravitaţiei alimentează discul de praf.

6. Metalicitatea stelelor. Cu cât metalicitatea unei stele este mai mare, cu atât este mai mare probabilitatea ca în jurul acesteia să se formeze planete. De menţionat că astronomii numesc "metale" cam toate elementele mai grele decât hidrogen şi heliu.

7. Formarea planetelor. Teoriile spun că este nevoie de multe milioane de ani pentru că planetele să se formeze, după ce steaua se naşte, însă a fost descoperită o planetă orbitând, la 30 UA, CoKu Tau 4, o stea cu o vârstă de abia un milion de ani. Alan Boss, un astronom de la Institutul Carnegie din Washington, propune o teorie alternativă, bazată pe instabilităţi în discul de praf, ce ar permite formarea planetelor în doar câteva mii de ani!

8. Cea mai veche planetă. Cea mai veche planetă descoperită orbitează pulsarul PSR B1620-26, aflat în roiul globular M4, la 5.600 a.l., în constelaţia Scorpionului. Planeta orbitează la 23 UA de pulsarul ce se roteşte de 100 de ori pe secundă. Vârsta acesteia este de aproximativ 13 miliarde de ani. Este de asemenea şi cea mai îndepărtată planetă observată.

9. Vega. Binecunoscuta stea Vega are un disc de material ce se întinde pe o rază de 815 UA, de 20 de ori mai mare decât Sistemul Solar!

10. Viitorul Soarelui. Este bine ştiut faptul că Soarele, peste 4 miliarde de ani, când îşi va epuiza în mare parte rezerva de combustibil, va evolua într-o gigantă roşie. Odată cu expansiunea va deveni de mii de ori mai luminos, temperatura suprafeţei va scădea, atmosfera i se va extinde, înghiţind rând pe rând orbita lui Mercur, a lui Venus şi posibil a Terrei. Astfel, zona habitabilă a Sistemului Solar se va muta undeva între 10 şi 50 UA. Zona habitabilă este cea unde apa rămâne în stare lichidă (în condiţii de presiune normale). Astfel, favorizante pentru viaţă vor fi Saturn, Uranus, Neptun, Pluto, sateliţii acestora şi obiectele din centura Kuiper. Această fază va dura cam 250 de milioane de ani. Destul ca viaţa să se dezvolte? Probabil că nu, mai ales că vor exista multe fluctuaţii în energia dată de steaua muribundă; pe de altă parte, aceasta ar putea să disturbe comete şi meteoriţi, ceea ce ar duce la un al doilea mare bombardament din istoria sistemului nostru solar.

Zece curiozităţi din astronomie (4)

 


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro