Telescopul SpitzerŞtiaţi că lichenii pot supravieţui în spaţiul cosmic? Ştiaţi că protonii nu sunt eterni? Ştiţi care este cea mai mare structură observată în Univers? Vă prezentăm în acest articol o serie de zece curiozităţi astronomice, una mai interesantă decât alta.

 

 

 

 

1. Sistem solar. La 500 a.l. de noi se află un sistem stelar cel puţin ciudat: discul interior se roteşte într-o direcţie, iar cel exterior în direcţie opusă. Există destul material pentru a se forma planete. Cel mai probabil este că sistemul s-a format din doi nori de gaz distincţi. El se află într-o zonă vastă de intensă formare de stele, unde mişcările haotice sunt obişnuite.

2. Pitică brună. Cha 110913-773444, o pitică brună cu o masă de 8 ori cât a lui Jupiter, cu o vârstă de 2 milioane de ani, prezintă un disc de praf în jurul său. Dacă se vor forma corpuri din acest disc, cum le vom numi... planete sau sateliţi?

3. Lichenii. Lichenii pot supravieţui în spaţiu. Aceştia au fost expuşi la vid, temperaturi extreme şi radiaţii ultraviolete timp de 14 zile. Concluzia a fost că sunt atât de adaptabili şi rezistenţi, încât ar putea supravieţui pe solul planetei Marte. Lichenii nu sunt organisme individuale, ci asociaţii de milioane de alge şi ciuperci, în simbioză, consideraţi astfel nişte ecosisteme de complexitate redusă.

4. Centură de asteroizi. Telescopul Spitzer a descoperit, în jurul stelei HD 69830, aflată la 41 a.l., o centură de asteroizi ce conţine de 25 de ori mai mult material decât cea din propriul nostru sistem. Dacă noi am avea o asemenea centură de asteroizi, aceasta ar străluci noaptea pe cer ca o bandă de lumină.

 



5. Zone habitabile în spaţiu. Nu numai în sistemul solar există aşa-numita zonă habitabilă (zona unde este posibilă viaţa aşa cum o ştim), ci şi în Calea Lactee. O stea trebuie să îndeplinească anumite condiţii. În primul rând, este importantă metalicitatea, pentru că această proprietate determină posibilitatea de a avea planete. Mai mult, în galaxie Soarele parcurge o orbită aproximativ circulară, ţinându-se departe şi de centrul ei, şi de marile aglomerări de stele ce produc turbulenţe în mediul lor înconjurător.

6. Oxigenul. Oxigenul se găseşte în procent de 21% în atmosfera Pământului. Înainte ca acesta să înceapă să fie produs de microorganisme, acesta exista doar în proporţie de 1 la 10 cvadrilioane din cantitatea de astăzi.

7. Protonii. Protonii nu sunt eterni, cum s-a crezut iniţial. Ei au o durată de viaţă de 10^32 ani, ceea ce înseamnă mult mai mult decât vârsta Universului. Statistic, orice proton este în pericol de dispariţie la un moment dat. Iar dacă raportăm la noi, corpul uman ar pierde un singur proton în toată viaţa sa.

8. Deplasarea unei galaxii. Dacă am avea un telescop suficient de puternic pentru a vedea un melc mergând pe suprafaţa planetei Marte şi am împărţi viteza acestuia la 100, ar rezulta cât de repede se deplasează pe cer galaxia M 33. Deplasarea a fost măsurată la 30 microsecunde de arc pe an, cea mai lentă mişcare galactică observată.

9. Structură astronomică uriaşă. Cea mai mare structură ce a fost observată în Univers se întinde pe 200 milioane a.l. în spaţiu. Aceste filamente uriaşe, formate la 2 miliarde de ani după Big Bang, conţin cel puţin 30 de concentraţii extraordinare de gaz, fiecare din acestea conţinând de 10 ori masa galaxiei noastre. Concentraţia de galaxii din interiorul filamentelor este de 4 ori mai mare decât media Universului.

10. Gravitaţia găurii negre. Forţa gravitaţională a găurii negre n-o simţi de foarte departe, mai ales dacă eşti în cădere liberă spre ea. Ceea ce simţi, când te apropii, este diferenţa dintre gravitaţia de la picioarele tale şi cea de la cap, care până la urmă, când devine foarte intensă, te va rupe în bucăţi. Pentru o gaură neagră supermasivă, acest lucru nu începe înainte de a te apropia la 600.000 km de centru, deci mult după ce ai trecut de orizontul evenimentelor. Pentru o gaură neagră egală în masă cu Soarele, disconfortul începe la 6.000 km distanţă de centrul găurii, deci mult înainte de a atinge orizontul evenimentelor, care are raza de 3 km.

Zece curiozităţi din astronomie (2)

 


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro