Două dintre detectoarele de la Marele accelerator de hadroni (LHC) de la CERN, Geneva, ATLAS şi CMS, au descoperit indicii privind existenţa unei noi particule cu masă circa 800 de ori mai mare ca cea a protonului. Această particulă, dacă într-adevăr există, ar reprezenta o descoperire extraordinară şi ar putea reprezenta semnalul privind existenţa unei fizici care nu este inclusă în modelul standard al particulelor elementare.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Va avea vreun sfârşit Universul nostru? Pe cât de bizară poate să pară această întrebare, oamenii de ştiinţă au luat-o în serios şi au încercat să răspundă, ţinând cont de ceea ce cunoaştem despre Univers şi evoluţia acestuia. Marea necunoscută este aşa-numita energie întunecată, care ar putea duce la un sfârşit al Universului, dar nu mai devreme însă de 2,8 miliarde de ani de acum încolo.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Pierderea memoriei este una dintre cele mai grave şi neplăcute situaţii, atât pentru cei care suferă această pierdere, cât şi pentru familiile şi prietenii acestora. Cum încă nu s-a găsit un tratament miraculos care să vindece această stare, cercetătorii testează diverse metode. Una dintre acestea a dat rezultate foarte bune asupra şoarecilor de laborator: mici şocuri electrice aplicate creierului au îmbunătăţit în mod considerabil memoria. Cercetătorii sunt interesaţi de aplicarea acestei metode şi la oameni.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Până în prezent au fost detectate doar 16 astfel de semnale radio, extrem de intense, de foarte scurtă durată (măsurată în milisecunde), care provin din adâncurile Universului. Care este însă mecanismul care le generează? Nu avem un răspuns la această întrebare deocamdată. A fost avansată inclusiv ipoteza conform căreia la originea acestor semnale ar fi extratereştri; pare însă mult mai probabil ca semnalele să aibă la bază fenomene cosmice care implică enorme cantităţi de energie, precum coliziunea între două stele.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
55 Cancri e (concepţie artist)
Până în prezent au fost descoperite mai bine de 1.000 planete în afara sistemului nostru solar, aşa-numitele exoplanete. Multe dintre acestea sunt mai mari ca Pământul şi puţine se situează la o distanţă faţă de propria stea care să asigure condiţii favorabile vieţii. Astronomii au reuşit recent să descopere o planetă a cărei atmosferă a fost studiată pentru prima dată. Această atmosferă este”otrăvitoare” pentru oameni, iar condiţiile de la sol nu sunt deloc prielnice vieţii – cel puţin în forma pe care o cunoaştem.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Care este boală secolului? Cancerul? Se pare că nu: depresia, care afectează sute de milioane de persoane. Consecinţele pot fi nefaste, atât pentru cei direct afectaţi, cât şi pentru societate. Circa două treimi dintre cei afectaţi nu sunt conştienţi că ar avea probleme, ceea ce reduce şansele de fi trataţi în mod oportun.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Gaură neagră (simulare computerizată)
Găurile negre sunt printre cele mai fascinante şi misterioase obiecte din Univers. Nimeni nu ştie ce se găseşte în interiorul acestora, chiar dacă au fost avansate mai multe ipoteze, dintre care unele foarte îndrăzneţe. Stephen Hawking, unul dintre cei mai faimoşi oameni de ştiinţă astăzi, cel care a propus existenţa (neconfirmată încă experimental) a aşa-numitei “radiaţiei Hawking”, radiaţia emisă de găurile negre, susţine că tocmai această radiaţie ar putea să alimenteze Terra cu energie care să provină de la o gaură neagră care orbitează în jurul planetei noastre.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
"Alpinisti coborand de pe varful Breithorn (4 164 m) unde se pot simti primele semne ale raului acut de altitudine."
Pe măsură ce numărul celor care ascensionează la altitudini din ce în ce mai mari este într-o continuă creștere, fie pentru schi, alpinism sau alte sporturi, numărul celor care suferă de simptomele reducerii concentrației de oxigen este, de asemenea, în creștere. Dar care este efectul pe termen lung al acestei hipoxii (oxigenarea insuficientă a țesuturilor cauzată de o concentrație a oxigenului în sânge sub limita normală)?
- Detalii
- de: Sergiu Vîjială
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Testarea bombei nucleare "Small boy", 1962
Este simplu să portretizăm cel de-al Doilea Război Mondial ca un punct de cotitură din punct de vedere al eticii medicale. Dar trebuie să rezistăm tentaţiei de a ne focaliza doar pe acest moment al istoriei, pentru că unele probleme privind consimţământul în cunoştinţă de cauză cu privire la participarea într-un experiment sunt prezente şi astăzi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Găurile negre au fost mereu un subiect plin de mister. Interesul privind găurile negre va creşte cu siguranţă odată cu detectarea undelor gravitaţionale produse ca urmare a coliziunii a... două găuri negre. Multe dintre întrebările pe care le primesc cu privire la găurile negre se referă la aspecte SF, dar totuşi adevărate cu privire la găurile negre şi dacă găurile negre de tipul celor prezentate în filmul Stargate sunt adevărate sau nu.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Articolele ştiinţifice, din publicaţii importante, ca Science ori Nature, sunt scumpe (un articol poate fi achiziţionat cu 35$). Nu oricine şi le poarte permite. Abonamentele la bazele de date cu studii ştiinţifice sunt, de asemenea, scumpe. Atât de scumpe încât nici universităţi mari, ca Universitatea Harvard nu şi le mai permite. Deşi au fost mai multe încercări în ultimii ani ale cercetătorilor de pretutindeni să creeze o presiune asupra marilor companii care deţin publicaţiile importante în domeniul ştiinţific pentru a reduce preţurile şi a face cunoaşterea ştiinţifică disponibilă gratuit, progresul a fost minim.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Detectorul proiectului CUORE (The Cryogenic Underground Observatory for Rare Events)
De ce există materie în Univers? Unde a dispărut antimateria? Noi existăm pentru că materia a „învins” în lupta cu antimateria, însă la ora actuală nu ştim bine cum a avut loc acest proces. Studiul neutrinilor, particulele cele mai misterioase din cadrul modelului standard, ne-ar putea ajuta să înţelegem ce s-a întâmplat imediat după Big Bang şi cum de materia a ajuns să "supravieţuiască" procesului de anihilare cu antimateria.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Masa hidrogenului este mai mică decât suma maselor particulelor constituente. Cum e posibil aşa ceva?
Atunci când atomul are componentele (un electron şi un proton) laolaltă, câmpul electric al celor două particule se anulează (electronul este sarcină negativă, protonul sarcină pozitivă).
Atunci când electronul şi protonul sunt separate, ele au câmp electric, ceea ce înseamnă că poartă o anumită energie, ceea ce înseamnă o masă suplimentară, pe care nu o găsim atunci când cele două elemente constituie un atom de hidrogen, iar câmpurile lor electrice se anulează.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Ciurul lui Eratostene
Câte numere prime există? La această întrebare a fost găsit răspunsul încă din antichitate, de către Euclid. Acesta a afirmat că există o infinitate de numere prime. Dar cum demonstrăm că acesta este adevărul?
Să presupunem că există un număr finit de numere prime. Vom nota mulţimea numerelor prime
P = {p1, p2, p3, ..., pn}.
Notăm produsul numerelor din mulţimea numerelor prime P cu a
a = p1 * p2 * p3 * ... * pn
Acum vom construi numărul
g = a + 1.
Este evident că numărul g nu este divizibil cu niciun număr prim (pentru că g şi a sunt numere consecutive, iar numerele consecutive sunt prime între ele - adică nu au decât un singur divizor comun, respectiv numărul 1), ceea ce înseamnă că g este un număr prim (orice număr compus poate fi scris ca un produs de mai multe numere prime care îl divid).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
În acest articol, ne vom concentra pe aflarea cardinalului (numărul elementelor unei mulţimi) reuniunii a două sau trei mulţimi, folosindu-ne de operaţiile cu mulţimi. Articolul este adresat în principal elevilor de clasa a VI-a, dar metoda explicată poate fi folosită de oricine în rezolvarea de probleme.
- Detalii
- de: Vlad Lazăr
- Safari prin lumea ştiinţei
