
Elon Musk, vizionarul antreprenor de succes în industria spaţială, are planuri mari: racheta pe care o testează pentru călătorii spre Lună şi Marte ar putea revoluţiona inclusiv zborurile terestre. În doar 29 de minute un zbor cu nouă tehnologie propusă de Musk ne-ar putea duce de la Londra la New York.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
După 12 ani de studii, rezultatele proiectului de cercetare derulat la Observatorul Pierre Auger, situat în Argentina, arată că razele cosmice cu energii extrem de mari provin din exteriorul galaxiei noastre şi iau naştere în procese ce deocamdată nu sunt cunoscute.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Cine ascultă muzică veselă este mai creativ. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de către doi cercetători care au supus un grup de persoane la mai multe teste pe diverse teme muzicale. Asupra logicii însă muzica nu are aceeaşi influenţă pozitivă.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Imagine din filmul "The martian"
Cu ce se vor hrăni astronauţii în viitor în călătorii ce ar putea să dureze ani de zile? Un grup de cercetători de la Clemson University propune folosirea unor drojdii speciale, capabile să extragă substanţe nutritive, dar şi alte materiale din urină şi din dioxid de carbon.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Mai jos este rezumatul cărţii de fizică de clasa a VIII. Se vrea un instrument util atunci când aveţi nevoie să revedeţi o formulă, o definiţie, o unitate de măsură, pe care le-aţi învăţat în clasa a VIII-a.
- Detalii
- de: Vlad Lazăr
- Safari prin lumea ştiinţei

În fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăznite în diverse domenii – de la fizică la economie, anatomie, biologie sau chiar pace. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfăşoară la universitatea americană Harvard.
Pe cât pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor... Nobel. În acest an cei care au înmânat aceste premii au fost Eric Mâşkin (premiul Nobel pentru economie, 2007), Oliver Hart (premiul Nobel pentru economie, 2016) şi Roy Glauber (premiul Nobel pentru fizică, 2005). A fost chiar şi un caz în care aceeaşi persoană a primit premiul Ig Nobel (în anul 2000) şi ulterior Nobel (în 2010) pentru fizică, evident, pentru descoperiri diverse. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul 2017.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

O descoperire uimitoare a fost făcută recent în Creta: urme umane care ar fi fost lăsate acum circa 5,7 milioane de ani. Însă în acea perioadă se presupune că nu existau în Europa strămoşi îndepărtaţi care ar fi putut lăsa aceste urme. Dacă va fi confirmată descoperirea va avea un impact enorm asupra istoriei şi evoluţiei speciei noastre.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Vor avea în viitor roboţii imaginaţie? Pe lângă dezvoltarea inteligenţei artificiale cercetătorii din cadrul proiectului DeepMind lucrează la ora actuală la realizarea de algoritmi care să permită reţelelor neurale să dezvolte o anumită formă de imaginaţie, care să prevadă viitorul şi să le permită să acţioneze în consecinţă.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Asteroizii sunt un mare pericol pentru omenire, intrarea în atmosfera terestră a unui astfel de obiect putând avea consecinţe tragice. Din acest motiv descoperirea şi urmărirea asteroizilor care au traiectorii ce se apropie de noi este extrem de importantă. A fost astfel descoperit un mic asteroid, 2012 TC4, care va trece foarte aproape de Pământ în luna octombrie a acestui an.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Un făt de 34 de săptămâni recunoaşte o fată umană stilizată încă din burta mamei. Acesta este interesantul rezultat la care au ajuns cercetătorii britanici, jucându-se cu surse de lumină cu care au creat feţe stilizate pe burta viitoarelor mame.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Iată mai jos un rezumat al materiei de clasa a VIII-a de chimie. În doar câteva pagini sper să fi reuşit să surprind tot ceea ce trebuie reţinut din cartea de chimie.
- Detalii
- de: Vlad Lazăr
- Safari prin lumea ştiinţei

Un grup de oameni de ştiinţă de la University of Bath din Marea Britanie a studiat modul în care ne sărutăm, mai precis în ce direcţie înclinăm capul. Au ajuns astfel la concluzia că şi în cazul sărutului există o asimetrie între cei care înclină capul spre dreapta sau spre stânga, analog scrisului (există mult mai puţini stângaci decât cei care scriu cu dreapta). Originea acestei asimetrii nu este încă clară; cine sunt vinovaţii: hormonii sau aspecte culturale?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Fiind vacanţă, pentru câteva zile m-am dedicat cărţii de matematică de clasa a VIII-a. O bună introducere pentru mine şi sper că poate fi un bun rezumat pentru oricine are un interes în matematica de clasa a VIII-a.
- Detalii
- de: Vlad Lazăr
- Safari prin lumea ştiinţei
Cum au luat naştere atomii care alcătuiesc organismul nostru? Dar cei care alcătuiesc munţii sau aerul pe care-l respirăm? Aceştia s-au format în interiorul stelelor, în urma proceselor de fuziune nucleară, fiind răspândiţi în univers în urma exploziei supernovelor. Mare parte din atomii din care suntem făcuţi provin din stele care au explodat în alte galaxii. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Northwestern University.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

China a realizat un adevărat record, fiind prima ţară din lume care a realizat o comunicaţie cuantică folosind sateliţii. Recordul stabilit de către chinezi va fi la baza unor noi modalităţi de comunicaţie în condiţii de securitate, fără a fi deci în pericol de a fi interceptaţi da către hackeri sau agenţii străine. Proprietatea cuantică la baza acestei noi modalităţi de comunicaţie se numeşte quantum entanglement şi fascinează atât oamenii de ştiinţă cât şi largul public.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blogurile Scientia
