După ce am postat pe blog această iluzie optică, cunoscută sub numele de "camera lui Ames", un cititor ne-a îndrumat către o secvenţă dintr-un film documentar realizat în 1998 care abordează problematica efectelor speciale. Documentarul se numeşte "The computer that ate Hollywood" şi a fost difuzat de BBC, în cadrul celebrei serii de filme de profil Horizon. În fragmentul următor Dr. Vilayanur S. Ramachandran vorbeşte despre mecanismele interne de funcţionare ale creierului uman care duc la percepţii vizuale false:
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Am ajuns la episodul 14 al seriei care face o splendidă trecere în revistă a momentelor celor mai importante din istoria fizicii particulelor. Brian Cox coboară la 100 de metri sub nivelul solului la CERN, lângă Geneva, pentru a ne prezenta câteva detalii despre cel mai mare accelerator de particule construit până în prezent de către om (LHC - Large Hadron Collider), unde oamenii de ştiinţă speră să elucideze câteva dintre misterele încă nerezolvate ale fizicii particulelor, dar şi să confirme aspecte deocamdată doar teoretice cum ar fi existenţa bosonului Higgs.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
C++ este probabil cel mai popular limbaj de programare. La 14 octombrie 1985 acesta a fost lansat în mod oficial, zi în care a apărut şi prima carte despre folosirea acestuia, denumită simplu "Limbajul de programare C++". Cel care a conceput şi implementat C++ este Bjarne Stroustrup, a cărui fotografie o puteţi vedea mai jos.
Bjarne Stroustrup, creatorul limbajului de programare C++
C++ este folosit pentru crearea a nenumărate aplicaţii pe care le folosim zilnic, cum este browserul cu ajutorul căruia navigăm pe Internet ori softul unor telefoane mobile. NASA a folosit C++ pentru a realiza softul pentru unele dintre sondele sale spaţiale. Motorul de căutare Google este scris cu ajutorul limbajului de programare C++. Stroustrup a creat C++ pentru că C, limbajul de programare pe baza căruia a fost creat C++, nu mai putea răspunde nevoilor inginerilor de la laboratoarele AT&T Bell Labs.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Priviţi videoclipul de mai jos. Dacă aveţi vreo explicaţie pentru acestă iluzie optică, vă aşteptăm să o exprimaţi mai jos prin comentarii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Se pare că cei îndrăgostiţi pot folosi faptul că iubesc pe cineva în propriul folos dacă au vreo suferinţă fizică. Un studiu recent arată că simplul privit al feţei persoanei iubite reduce durerea.
Autorii studiului, cercetătorul în domeniul durerii, Sean Mackey şi cercetătorul în domeniul iubirii, Arthur Aron, şi-au unit forţele pentru a organiza un experiment care să testeze efectul iubirii asupra durerii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Fascinanta trecere în revistă de către Brian Cox a descoperirilor majore din istoria fizicii particulelor continuă cu perioada anilor '70-'80, când existenţa (pe atunci doar "teoretică") a particulelor purtătoare ale forţelor nucleare este confirmată de experimentele desfăşurate la cele mai performante acceleratoare de particule ale acelor ani. Astfel, gluonul şi, mai târziu, particulele W+,W- şi Z, sunt detectate, confirmând modelele teoretice imaginate de fizicieni. Drumul nu se termină aici, mai ales că mecanismul prin care particulele capătă masă, introdus ca o simplă ipoteză de către britanicul Peter Higgs în anii '60, nu este confirmat, cel puţin deocamdată, de experimente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În episodul 12 al seriei care prezintă istoria fizicii particulelor fundamentale, Dr. Brian Cox ne introduce în fascinanta lume a electrodinamicii cuantice (QED) - teoria cuantică a luminii descoperită în mod independent în anii '40 de Richard Feynman, Julian Schwinger şi Sin-Itero Tomanaga. Aflaţi cum explică electrodinamica cuantică interacţiunea dintre particulele materiale, de pildă respingerea dintre doi electroni, prin intermediul particulei purtătoare a forţei electromagnetice - fotonul. QED a inspirat şi introducerea de particule purtătoare care să intermedieze acţiunea altor două forţe fundamentale: forţele nucleare slabă şi tare. Aşa s-au născut gluonii, particulele W+, W- şi bosonul Z.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Filmul următor prezintă în 5 minute şi pe înţelesul tuturor, în limba engleză, componentele şi principiile de funcţionare ale unui calculator personal. Este o prezentare sumară, dar foarte utilă celor neiniţiaţi ori de-abia iniţiaţi în lumea calculatorului personal, din care veţi afla despre placa de bază, procesor, memoria RAM, placa grafică, sursa de alimentare, hard disk, dar şi despre unitatea optică, fie aceasta de tip DVD ori CD. Le veţi putea identifica cu uşurinţă după ce veţi vizualiza acest film, dar nu numai atât. Veţi afla şi ce rol joacă fiecare dintre componentele de bază ale unui computer.
What Components Are Inside My Computer?
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Priviţi cele două imagini de mai jos. Vă vine ori nu (cel mai probabil) să credeţi, verdele strident şi albastrul care formează spirala din imaginea de mai jos şi, respectiv, liniile din cea de-a doua imagine, sunt... aceeaşi culoare.
Ştim că pare greu de crezut, dar tocmai acesta este motivul pentru care vă prezentăm cele două imagini. Dacă nu ne credeţi pe cuvânt, puteţi lua cele două imagini şi include într-un editor de imagini care vă permite să determinaţi culorile.
Veţi descoperi negreşit că şi "verdele", şi "albastrul" sunt de fapt culoarea ce are codul #7bffff. Uimitor, nu? cum funcţionează creierul uman?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Observaţi cu grijă imaginea de mai jos. Printre zebre pe undeva este ascuns un leu. Îl puteţi observa?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
A 11-a parte a seriei prezentate de Brian Cox şi care prezintă o scurtă istorie a fizicii particulelor elementare. O introducere în bizara lume a mecanicii cuantice. Aflaţi cum explicarea efectului fotoelectric de către Albert Einstein deschide drumul unei schimbări majore de paradigmă în fizica începutului de secol XX.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Ivan Pavlov a fost un celebru psiholog, fiziolog şi medic rus care a trăit între anii 1849 şi 1936. Deşi a fost laureatul din 1904 al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină, numele omului de ştiinţă este asociat mai degrabă cu fenomenul condiţionării clasice pe care Pavlov l-a descris în premieră în anul 1927 în urma unor experimente avându-l drept subiect pe nu mai puţin celebrul său câine (de fapt în cadrul studiului au fost folosite, desigur, mai multe canine).
Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Odată electricitatea şi magnetismul unificate de către Maxwell, iar forţele nucleare tare şi slabă înţelese de către oamenii de ştiinţă, următorul pas a fost făcut în anii '60, când s-a reuşit descrierea unică a electromagnetismului şi forţei nucleare slabe sub forma a ceea ce a primit numele de forţa electroslabă. Despre această ultimă unificare realizată până în prezent de către fizicienii teoreticieni, dar şi despre visul unei Teorii a Totului care să vină cu o descriere unitară a celor 3 forţe care explică în prezent toate fenomenele din Univers (forţa electroslabă, forţa nucleară tare şi gravitaţia) ne va vorbi Brian Cox în cel de-al zecelea episod al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cu siguranţă unul dintre cele mai celebre experimente din istoria ştiinţei este cel despre care unele scrieri spun că ar fi fost realizat de către Galileo Galilei în oraşul său natal, Pisa, în vârful celebrului turn înclinat din urbea toscană. Cel răspunzător cu naşterea ştiinţei moderne, cel puţin în opinia lui Stephen Hawking, ar fi demonstrat atunci independenţa de masa proprie a vitezei cu care cad liber obiectele, asta în condiţiile unei frecări neglijabile cu aerul.
Credit: wolfram.com
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
