Alte animale, precum pisica, aud sunete cu frecvențe mult mai mari decât poate auzi omul

Există sunetul generat de căderea unui copac, dacă nu e nimeni în apropiere, să-l audă? O întrebare care a dat naștere și încă mai generează discuții filozofice. Înțelegerea a ceea ce înseamnă, în fapt, sunet, oferă un răspuns simplu și rapid la întrebare.

Ce este sunetul? Sunetul este ceea ce percepe creierul uman, ca urmare a captării și interpretării unor vibrații ale moleculelor de aer. Nu există aer, nu există sunet (de aceea în spațiu, în lipsa aerului, nu poți fi auzit atunci când vorbești). Nu există ureche care să recepționeze / interpreteze vibrațiile aerului, nu există sunet. Sunetul este o „chestiune” pur umană. Desigur, și alte animale percep sunete. Cum anume interpretează alte animale anumite sunete putem doar ghici, cum omul nu poate experimenta direct cum aude un alt animal.


Sunetul apare ca urmare a vibrației materiei, cum ar fi coarda unei chitare, folosirea corzilor vocale, lovirea unei tobe etc. Vibrația materiei se transmite moleculelor de aer din proximitate, care suferă comprimări și decomprimări. O coardă care vibrează într-un pian, de exemplu, produce alternativ zone de comprimare şi rarefiere în aer. Frecvența acestui ciclu comprimare - decomprimare dă frecvența unui sunet.

Pentru mai multe detalii, citiți articolul nostru: Cum funcționează auzul

 

Cum funcționează urechea umană

 



Ce frecvențe poate recepționa omul. Diferențe față de alte animale


Frecvența este o caracteristică foarte importantă a sunetului. Frecvența se referă la numărul de vibrații pe unitate de timp (pe secundă).

Frecvențele sunt clasificate în:
:: infrasunete:  între 0 Hz și 20 Hz
:: sunete auzibile (de om): între 20 Hz și 20 KHz
:: ultrasunete: între 20 KHz și 1 GHz
:: hipersunete: între 1 GHz și 10 GHz.

Omul aude, așadar, sunete cu frecvențe între 20 Hz și 20 KHz. Aceste frecvențe corespund unei lungi de undă între 17 m și 1,7 cm.

De ce se întâmplă astfel? De ce auzim doar în acest interval de frecvențe? Este vorba despre modul în care urechea umană a evoluat. Ca și în cazul vederii („vedem” doar o mică parte din frecvențele luminii, zonă denumită „spectrul vizibil”), omul recepționează / interpretează doar o mică parte în banda de frecvențe posibile ale mediului de transmisie a sunetului, aerul.

Alte animale pot „auzi” vibrații ale aerului (sunete) cu frecvențe mai mari:
:: câinii pot auzi până la 50 KHz
:: pisicile pot auzi sunete cu frecvențe de până la 60 KHz
:: liliecii pot auzi sunete cu frecvențe de până la 120 KHz
:: delfinii pot auzi sunete cu frecvențe de până la 160 KHz, așadar, de 6 ori mai mari decât frecvența maximă pe care o poate interpreta urechea / creierul uman.

Când am spus că omul poate auzi sunete cu frecvențe de până la 20 KHz - am fost destul de generoși. Nu se aplică în toate cazurile. Vârsta este un puternic indicator al plajei de valori reale. Capacitatea de a recepționa sunete înalte se reduce odată cu vârsta. O persoană de vârstă mijlocie abia dacă mai aude sunete cu frecvența de 15 KHz.

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro