Structura unei celule - părţile componente
Ştiaţi că atunci când vă priviţi în oglindă, ceea ce vedeţi sunt în majoritate proteine? Acestea reprezintă cărămizile structurale ale organismului, accelerează reacţiile metabolice ori ajută la transmiterea semnalelor nervoase în interiorul corpului uman. Aflaţi în continuare ce sunt şi cum iau naştere proteinele în interiorul fiecărei celule.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Acizii graşi reprezintă o parte importantă a unei diete sănătoase, fiind necesari organismului deoarece ajută la transportul oxigenului, prin sânge, către toate zonele corpului, contribuind şi la dezvoltarea şi întărirea ţesuturilor şi, deci, a organelor. Citiţi mai departe despre structura chimică, tipurile şi rolul acizilor graşi...
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Aţi auzit uneori, la televizor ori la cineva care urmează o dietă vorbindu-se despre carbohidraţi, v-aţi întrebat despre ce este vorba, dar nu aţi avut timpul necesar lămuririi acestui subiect? Poate e timpul să aflaţi! În acest articol veţi afla cum se formează aceştia, pornind de la atomii ce îi compun (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Pe Pământ a apărut acum câteva miliarde de ani viaţa. Molecula de ADN, care stă la baza tuturor formelor organice de viaţă de pe Terra, este de departe mai complexă decât orice galaxie spirală, deoarece structura ADN-ului conţine ceva nou, ceva ce lipsea materiei neînsufleţite, şi anume conţine informaţie (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Secţiune din cromozomul 17 mărită de 50000 de ori
Nucleul fiecărei celule umane conţine 23 de perechi de corpusculi purtători ai caracterelor ereditare specifice organismelor gazdă. Aceşti corpusculi poartă numele de cromozomi. Câte un cromozom din fiecare pereche provine de la mama, respectiv de la tatăl posesorului. Aflaţi mai multe în continuare (video inclus).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sunt gândurile, sentimentele, amintirile ori acţiunile noastre rezultatul unei simple interacţiuni între unităţile de bază ale creierului uman - neuronii - ori conştiinţa unui om reprezintă mult mai mult decât atât? Urmăriţi în continuare o scurtă sinteză a ceea ce se cunoaşte şi a ce se aşteaptă încă a fi desluşit.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Fiinţa umană îşi are punctul de plecare în îngemănarea dintre ovul şi spermatozoid. Dar ce se întâmplă cu ovulul fecundat şi cum se dezvoltă acesta în aşa fel încât un nou om să se nască? Urmăriţi în continuare o scurtă prezentare a stadiilor iniţiale de dezvoltare a embrionului uman - de la ovulul nefecundat până la embrionul de 8 săptămâni.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Acesta este ultimul episod al seriei dedicate evoluţionismului şi dovezilor în favoarea acestei teorii ştiinţifice. Descoperiţi ce este o pseudogenă şi care este semnificaţia prezenţei pseudogenelor la mai multe specii. De asemenea, aflaţi ce sunt retrovirusurile şi în ce fel susţine existenţa acestora teoria evoluţiei (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Seria dedicată evoluţiei vieţii continuă cu episodul al cincilea, în cadrul căruia sunt prezentate noi dovezi în sprijinul teoriei: existenţa proteinelor omniprezente şi mecanismul fingerprinting-ului ADN pentru demonstrarea existenţei unui strămoş comun al diferitelor specii studiate (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Seria dedicată evoluţiei vieţii pe planeta noastră continuă cu episodul al patrulea, în cadrul căruia sunt prezentate subiecte precum viteza de evoluţie a speciilor, dezvoltarea fătului şi indiciile oferite de acest proces privind evoluţia unei specii, dar şi aspecte legate de structurile moleculare comune tuturor organismelor vii.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În contextul noii gripe, gripa porcină, dacă aţi avut cel mai mic interes asupra subiectului, cu siguranţă aţi aflat că cercetătorii se străduiesc să găsească un vaccin împotriva virusului ce provoacă boala. Dar cum funcţionează un vaccin şi cum ne protejează acesta de infecţia cu un microb? Din ce este constituit un vaccin?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Există o mulţime de idei ce ţin de cultura populară privitoare la ce trebuie făcut pentru a decide sexul viitorului copil. Din păcate, majoritatea lor sunt nefondate. Aflaţi în acest articol care este mecanismul prin care se decide sexul copilului; de asemenea, vă puteţi familiariza cu câteva concepte fundamentale din genetică.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Populaţia globului este estimată astăzi, în luna mai a anului 2009, la 6.77 miliarde locuitori. Ţările cu cea mai mare populaţie sunt:
- China - 1.329.740.000 locuitori;
- India - 1.145.174.000 locuitori;
- Statele Unite - 305.924.270 locuitori;
- Indonezia - 229.631.355 locuitori;
- Brazilia - 190.765.170 locuitori;
- Pakistan - 166.137.500 locuitori;
- Bangladeş - 155.688.660 locuitori.
Ştim, aşadar, câţi oameni trăiesc astăzi pe Pământ. Desigur, deşi cifrele de mai sus par că sunt rezultate în urma numărării până la ultimul a locuitorilor ţărilor, în fapt sunt aproximări ale specialiştilor. Dar întrebarea noastră este: câţi oameni au trăit vreodată din momentul în care se consideră că a apărut omul pe Terra? În acest caz eroarea probabilă este şi mai mare. Iată totuşi o aproximare făcută în anul 2002 de Population Reference Bureau.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu toţi trecem mai devreme sau mai târziu pragul dentistului... După cum aţi observat, de multe ori doctorul doar "îşi face meseria", neavând timp pentru prea multe explicaţii. Dacă vreţi să ştiţi care este cauza apariţiei cariilor şi cum vă puteţi feri de ele, care este diferenţa dintre placă bacteriană și tartru etc., citiţi acest articol.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Căscăm atunci când suntem plictisiţi, obosiţi, ne e somn, abia ne-am trezit ori suntem într-o încăpere neaerisită, cu puţin oxigen. De ce căscăm? Multă vreme s-a crezut că, în fapt, căscatul ar fi un act reflex ce ar avea scopul de a asigura mai mult oxigen organismului, dat fiind că o cantitate mai mare de oxigen măreşte viteza de circulaţie a sângelui, întăreşte muşchii şi - dacă suntem pe pragul să adormim la şedinţă - ne mai ţine în stare de veghe pentru o vreme. Sunt însă dovezi că nu este aşa, căscatul nu asigură o cantitate mai mare de oxigen în sânge, dimpotrivă (după cum se arată în numărul din noiembrie-decembrie 2005 al revistei American Scientist).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.