FibonacciFibonacci, Leonardo Pisano (Pisa, c. 1170 -c. 1240) a fost un matematician italian. În opera sa fundamentală, Liber abaci (1202), sistematizează un număr imens de informaţii din întreaga moştenire a antichităţii, la care asociază probleme şi metode proprii.

 

 

 

Numele său – Fibonacci ("fiul lui Bonaccio") - cu care este cunoscut în istoria ştiinţelor, provine de la porecla tatălui său, Bonaccio (“blândul”).

Liber abaci ea a reprezentat unul din mijloacele de răspândire a matematicii şi a altor cunoştinţe în Europa. În cele 15 capitole ale ei tratează aritmetica numerelor întregi în noua bază zecimală (insistând asupra importanţei cifrei zero, căreia i-a propus şi denumirea), proba prin 9 (introducând şi proba prin 7 şi 11), efectuează operaţii cu numere fracţionare (cu ingenioasa aducere la acelaşi numitor), pentru care a introdus linia de fracţie şi denumirea “fractus”, expune probleme de aritmetică comercială (probleme privind regula de 3, până la 9 mărimi, rezolvate prin metoda – denumită (în sec.18) “regula în lanţ” etc.

Citiţi şi: Secţiunea de aur. Adevăr şi pseudoştiinţă

Fibonacci studiază, pentru prima dată în istoria matematicii, sumarea unei serii recurente (ai căror termeni - numerele lui Fibonacci – stabiliţi cu ocazia popularei probleme a iepurilor de casă, au proprietăţi interesante). În această lucrare Leonardo Pisano a folosit sistemul de numeraţie binar; de asemenea, din studiul ecuaţiilor liniare ajunge – primul în Europa – la ideea introducerii numerelor negative (şi a interpretării lor ca datorii, urmând exemplul lui Abul-Vafa, sec. 10), a dat primul exemplu de rezolvare prin aproximaţii a unei ecuaţii numerice.

În Practica geometriae (1220), Fibonacci se ocupă, printre altele, cu aproximarea numărului Pi (servindu-se de poligoanele regulate 96 laturi înscrise şi circumscrise cercului), cu demonstrarea concurenţei medianelor unui triunghi (fapt cunoscut  încă de Arhimede, sec. 3 î.e.n.) ş.a., iar în Liberquadratorum (1225) tratează probleme cu ecuaţii nedeterminate în gradul întâi şi doi.

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro