GERMAIN, SOPHIE (Paris: 01.04.1776-18.07.1831) a fost o matematiciană de origine franceză. S-a instruit singură; e foarte sugestivă şi emoționantă împrejurarea relevării talentului ei matematic: pe când era de 13 ani, citind în  Historie des mathématiqes (1758) a lui J.E. Montucla (1725-1799) episodul morţii lui Arhimede (sec.3 î.e.n.), a fost într-atât de impresionată, că zile de-a rândul s-a întrebat cum o fi acea ştiinţă care te poate capta aşa încât să uiţi totul, chiar şi ameninţarea cu moartea?!

 


"Algebra nu este decât o geometrie scrisă, geometria nu este decât o algebră figurată" (Sophie Germain)

 

De atunci micuţa Sophie a început să studieze cu atâta pasiune matematica, că speriase pe părinţii ei; aceştia au început să o mai domolească, întâi cu binele, apoi cu răul – luându-i hainele, lumina şi… hrana - dar văzând că totul e în zadar, au cedat, lăsând-o să studieze mai departe cu aceeaşi dragoste.

 

Sophie Germain
Sophie Germain
credit imagine: wikipedia.org


În studiile sale, Sophie Germain era interesată de acustică, de teoria numerelor – în particular, de marea teorema a lui  Fermat (1601– 1665), căreia i-a dat o demonstraţie privind imposibilitatea soluţiilor în numere prime între ele şi cu n, pentru 2<n<100), dar mai ales de teoria matematică a suprafeţelor elastice. Pentru prima sa lucrare, Mémoire sur les vibrations des lames élastiques (1816), a fost premiată de Academia de Ştiinţe din Paris; la acesta a adăugat: Mémoiresur l’emploi de l’équation dans la théorie des surfaces élastiques (1824), Mémoiresur la nature et l’étendue de la question des mémes surfaces (1826) ş.a.; cu numele ei este denumită formula curburii medii a suprafeţelor (dată în 1826).

Sophie Germain a purtat corespondenţă cu Carl Gauss (1777-1855) în legătura cu cercetările ei din teoria numerelor – folosind pseudonimul M. Leblanc, de teamă că Gauss ar putea să aibă idei preconcepute despre o femeie matematiciană (şi Gauss a aflat mult mai târziu cine a fost corespondentul pe care îl aprecia).

Postum i s-a  publicat şi lucrarea: Considération sur la état des sciences et des lettres aux différentes époques de leur culture (1833).

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro