John von Neumann este unul dintre pionierii computerului modern şi unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă provenind din Ungaria. John von Neumann s-a născut în anul 1903, la Budapesta, sub numele de Margittai Neumann Janos, într-o familie de evrei.
Tatăl său, bancher, a cultivat intelectul fiului său încă din copilărie, acesta ajungând încă de la vârsta de 6 ani să efectueze mintal împărţiri cu numere de 8 cifre, iar la 8 ani să înveţe analiza matematică. Deşi a pornit pe drumul matematicii, a ajuns în 1921 să studieze chimia la Universitatea din Berlin, obţinând în 1925 licenţa în chimie la Zürich, iar în 1926 doctoratul în matematică.
În anii ‘20, alături de David Hilbert, întreprinde studii, încercând să dezvolte un sistem matematic autonom, independent de axiome, dar eforturile sale se soldează cu un abandon. În 1928 publică “Teoria jocurilor de salon”, în care face distincţia dintre “jocuri cu informaţie totală” ca şahul, în care strategia potenţială a adversarului nu are efect asupra propriei mutări şi pokerul, unde strategiile de joc ale celor doi adversari se întrepătrund; lucrarea conţine şi o analiză matematică a jocurilor de noroc.
După mai multe lucrări publicate, în 1931 John von Neumann începe să predea la Universitatea Princeton, devenind în 1933 membru al Institutului de Studii Avansate din cadrul prestigioasei instituţii de învăţământ. Odată cu începerea războiului devine un apropiat al armatei, implicându-se în dezvoltarea proiectului bombei atomice, unde a sugerat folosirea imploziei drept mecanism de declanşare a exploziei. De asemenea, a susţinut aruncarea bombei asupra oraşului Kyoto.
În timpul războiului, John von Neumann începe să examineze posibilitatea inventării unei maşini electronice care să facă operaţiile celei mecanice. În 1944, alături de John William Mauchly şi Presper Ekert, a creat un “calculator şi integrator electronic” (ENIAC), o maşină uriaşă şi greoaie ce ocupa o suprafaţă de 168 de m2. Maşina folosea drept intrare şi ieşire cartele perforate (bucăţi de hârtie rigidă pe care se stoca informaţia) şi avea un limbaj de programare complex şi dificil. După standardele ulterioare era primitivă, dar funcţiona de zeci de ori mai rapid decât calculatoarele mecanice anterioare. După un proces de brevetare, s-a stabilit că John von Neumann este părintele computerului programabil de astăzi. Beneficiind de fonduri militare după încheierea războiului, John von Neumann începe să lucreze la un proiect nou, computerul IAS. În 1952, acesta devine funcţional şi pe baza lui au apărut alte maşinării ca MANIAC în Los Alamos, JOHNIAC în Laboratorul Naţional Argonne şi IBM 701. Primul program folosit a fost unul de previziune meteorologică, utilizat în operaţiuni militare.Von Neumann a deschis drumul spre mecanica cuantică. Membru al Proiectului Manhattan, s-a implicat în construcţia bombei cu hidrogen.
credit: http://www-cs-faculty.stanford.edu
În ultima parte a carierei sale, John von Neumann s-a implicat în Comisia pentru Energie Atomică, unde a susţinut în timpul războiului rece că URSS-ul este o ameninţare. În 1956 cariera sa ştiinţifică ajunge la final. Fiind diagnosticat cu cancer, se retrage din viaţa publică şi îşi opreşte toate proiectele şi cercetările. După un an de agonie, moare în 1957. Înainte de a se stinge, se converteşte la catolicism, deşi s-a născut evreu şi a fost toată viaţa agnostic.
Bibliografie:
“100 cei mai mari savanţi ai lumii”, John Simmons, Editura Lider, 1996
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartel%C4%83_perforat%C4%83
