12 evenimente care vor schimba totul (4)
În partea a patra a articolului despre 12 posibile evenimente care vor schimba fundamental lumea vorbim despre producerea energiei prin fuziunea nucleară, despre probabilitatea coliziunii cu un asteroid şi despre o posibilă viitoare pandemie letală.
Românii şi ştiinţa
42% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, iar 20% cred că Pământul are nevoie de o lună pentru înconjura Soarele. 30% cred că primii oameni au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii. 63% cred în viaţa de apoi.
Istoria planetei albastre

Coliziunea dintre Pământ şi planeta „geamănă”
Munţi înalţi şi câmpii întinse, râuri învolburate şi văi adânci, mări şi oceane fără sfârşit – iată doar câteva imagini care definesc astăzi forma planetei noastre. Însă acest peisaj era foarte diferit acum 4,5 miliarde de ani, când planeta noastră a luat naştere.
Louis Pasteur - viaţa şi opera (2)
În a doua parte a articolului dedicat vieţii şi operei lui Louis Pasteur vorbim despre cum savantul a salvat industria mătăsii, despre inventarea vaccinului (lupta împotriva holerei aviare, antraxului şi a rabiei), precum şi despre implicaţiile descoperirilor ştiinţifice ale acestuia.
Site-uri utile: timeanddate.com
Începând de astăzi, Scientia vă propune o nouă serie, dedicată prezentării pe scurt a unui site ce ni s-a părut interesant, dar care este mai puţin cunoscut. Astăzi, primul site, timeanddate.com. Pentru detalii referitoare la ce veţi găsi pe acest site, citiţi mai departe.
Louis Pasteur - viaţa şi opera (1)
Louis Pasteur (27.12.1882 - 28.09.1895) a fost un chimist şi microbiolog francez, unul dintre cei mai importanţi fondatori ai microbiologiei medicale. Contribuţiile lui Pasteur în domeniul ştiinţei, al tehnologiei şi al medicinei sunt nepreţuite.
Luna iunie - temperatură medie record
În fiecare lună, NCDC (National Climatic Data Center - Centrul Naţional de Informaţii Climatice) publică două evaluări, una naţională (pentru SUA) şi un globală, privind clima lunii precedente. Ce spun cifrele despre ultimele luni? Citiţi detalii în continuare.
Evoluţia viziunii fizicienilor asupra lumii (3)
În a treia parte a analizei pe care Paul Dirac o face pe marginea fizicii moderne puteţi afla părerea marelui fizician cu privire la dificultăţile filozofice pe care le ridică mecanica cuantică, dar şi despre rezolvările pe care teoriile viitorului le-ar putea oferi în acest sens.
Gorila invizibilă (limitele percepţiei umane)
În anul 1999 doi psihologi au realizat un experiment ale cărui rezultate sunt greu de crezut: au arătat că mulţi oameni nu observă ceea ce este foarte evident în faţa lor, dacă subiecţii sunt concentraţi pe un anume aspect din câmpul lor vizual.
Misterul minţii umane: trăirea conştientă

Ce înseamnă a fi conştient? Cum se defineşte experienţa conştientă umană? Este starea de conştienţă produsul creierului sau este mai mult de atât? Cum înţeleg oamenii de ştiinţă conştienţa şi ce ne spun studiile din domeniul neurologiei despre aceasta?
12 evenimente care vor schimba totul (3)
În partea a treia a articolului despre 12 posibile evenimente care vor schimba fundamental lumea vorbim despre roboţi inteligenţi, deveniţi conştienţi de sine, despre probabilitatea clonării umane şi despre pericolul unor cutremure de proporţii.
Procesorul: 64 de biţi versus 32 de biţi
Probabil aţi auzit de sistemul de operare Windows x64 Edition; unii poate chiar l-au instalat. V-aţi întrebat care e diferenţa dintre un astfel de sistem de operare (64 biţi) şi unul “clasic” (32 biţi)? Răspunsul stă în înţelegerea modului în care funcţionează procesorul.
Evoluţia viziunii fizicienilor asupra lumii (2)
Partea a doua a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiei despre univers a fizicienilor trece în revistă momentele importante care au marcat apariţia şi dezvoltarea mecanicii cuantice. Citiţi despre contribuţiile lui Bohr, Heisenberg şi Schrödinger.
Maşinile de decriptare Colossus
Maşinile Colossus sunt dispozitivele electronice de computare folosite de britanici pentru a descifra mesajele codate ale germanilor în cel de-al doilea război mondial. Acestea au fost primele dispozitive programabile de acest fel şi foloseau tuburi vidate pentru a realiza calcule.
Ludwig Wittgenstein - viaţa şi opera (2)
În partea a doua a biografiei marelui filozof Ludwig Wittgenstein ne oprim asupra preocupărilor acestuia ulterioare Primului Război Mondial, când logica şi teoria descriptivă a semnificaţiei lasă locul lămuririi confuziilor generate de interpretările greşite ale limbajului.
Ludwig Wittgenstein - viaţa şi opera (1)
Ludwig Wittgenstein a fost un filozof englez de origine austriacă, socotit de mulţi drept cel mai de seamă filozof al secolului al XX-lea. Cele două lucrări majore ale sale sunt Tractatus Logico‑Philosophicus (1922) şi Cercetări filozofice (1953).
Practici medicale apuse (2) - terapia cu lipitori şi colectomia radicală

Lipitoare
Partea a doua - şi ultima - a seriei de articole dedicate prezentării unor practici medicale apuse. Citiţi în continuare despre terapia cu lipitori şi despre practica numită colectomie radicală, adică îndepărtarea totală a colonului. Aflaţi şi cine sunt cei care le-au introdus.
Practici medicale apuse (1) - sângerarea medicală, purgaţia şi clisma

Medicina a avut de-a lungul secolelor un parcurs extrem de sinuos şi obscur. Multe dintre metodele aplicate de medici în trecut erau vătămătoare ori chiar puneau în pericol viaţa pacientului. Citiţi azi despre sângerarea medicală, purgaţie şi clismă.
12 evenimente care vor schimba totul (2)
În partea a doua a articolului despre 12 posibile evenimente care vor schimba fundamental lumea, vorbim despre anihilarea nucleară a speciei umane, despre crearea artificială a vieţii şi superconductorul care să funcţioneze la temperatura camerei.
Sir Isaac Newton - viaţa şi opera (4)

În ultima parte a articolului dedicat operei şi vieţii lui Newton, vorbim despre conflictele lui Newton cu Leibniz privind întâietatea inventării calculului diferenţial şi cu John Flamsteed, astronomul regal, conflicte care arată personalitatea dificilă a savantului.
Tirania ştiinţei (3)
Transformarea ştiinţei într-un arbitru al politicilor publice şi al comportamentului cotidian nu face decât să creeze confuzie. Dacă ştiinţa va fi transformată într-un proiect moralizator, capacitatea ei de a extinde cunoştinţele umanităţii va fi compromisă.
