De ce visăm? Coşmarurile (3)

Am văzut în primele două părţi ale acestei serii că visele pot fi extrem de utile pentru sănătatea noastră mentală. Dar cu toţi ştim că ele au şi o altă latură, mai întunecată. Mă refer aici, bineînţeles, la coşmaruri. Dar vom vorbi şi despre alte aspecte ale somnului.

Prima pagină în limba română pe site-ul ESA (Agenţia Spaţială Europeană)

Site-ul ESA (European Space Agency - Agenţia Spaţială Europeană) are de acum, la fel ca şi în cazul celorlaţi membrii ai agenţiei, o secţiune dedicată de ştiri şi articole în limba romana. Cititorii din România vor putea să urmărească de acum în propria lor limba cele mai importante evenimente ale industriei aerospaţiale la nivel european sau naţional.

Prognoza seismică: posibilă ori himeră?

În contextul dezastrului de astăzi, 11.03.2011, din Japonia, provocat de un tsunami care a a avut drept cauză un cutremur în Oceanul Pacific, vă oferim un articol privind prognoza seismică. Vorbim despre ce sunt cutremurele şi dacă acestea pot fi prevăzute.

MAROC

În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Marocului, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.

Creativitatea, o schizofrenie bine temperată

Catălin Cumpănaşu, de la Fundaţia Friends For Friends, ne-a sugerat publicarea pe Scientia a unui interviu cu psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu. Am urmărit interviul şi am considerat că s-ar putea să fie de interes pentru mulţi dintre cititorii noştri.

În interviu, Mugur Ciumăgeanu aseamănă creativitatea cu o "schizofrenie bine temperată" şi subliniază importanţa disciplinei şi a rutinei în antrenarea procesului creativ.

Urmăriţi, deci, interviul, prezentat în două părţi mai jos.

Oscilaţiile armonice şi armonograful

În natură regăsim oscilaţii în aproape orice domeniu: de la sunete până la cele mai mici particule ce alcătuiesc materia, de la bătăile inimii până la ticăitul ceasului. La baza tuturor acestor mişcărilor oscilatorii, care pot avea forme foarte complexe, stă oscilaţia armonică.

SERBIA

În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Serbiei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.

Secretul urechii muzicale absolute (2)

Continuăm incursiunea în universul abilităţilor muzicale cu prezentarea câtorva studii ştiinţifice pe tema mecanismelor genetice şi neurologice care stau la baza a ceea ce noi numim ureche muzicală. Putem oare "educa" această aptitudine?

Cercetătorii au înţeles cum vedem tridimensional

O echipă de cercetători de la Universitatea John Hoppkins condusă de Charles Connor a descoperit legătura dintre activitatea neuronilor şi recunoaşterea spaţială tridimensională, anunţă Science Daily.

După experimentele făcute pe maimuţe, cercetătorii spun că aceste studii vor ajuta la găsirea de noi tratamente ale afecţiunilor de percepţie, la crearea de programe pentru recunoaşterea spaţială precum şi la stabilirea afinităţii la forme.

Materia întunecată şi energia întunecată

Oamenii de ştiinţă cunosc multe despre cei 4% din Univers care sunt constituiţi din materie obişnuită, vizibilă, precum cea care formează oamenii şi planetele, Pământul şi Soarele. Însă restul, 96% din Univers, rămâne un mister.

George Emil Palade, o autobiografie

George Emil Palade este singurul om de ştiinţă de origine română care a luat premiul Nobel. Iată autobiografia pe care acesta a scris-o în 1974, cu ocazia decernării premiului Nobel pentru Medicină, pentru contribuţiile la înţelegerea structurii şi organizării funcţionale a celulei.

Cum analizăm coliziunile de particule? (9)

După ce un accelerator a pompat suficientă energie în particulele sale, ele se ciocnesc fie de o ţintă, fie unele cu celelalte. Fiecare dintre aceste coliziuni poartă numele de eveniment. În continuare vorbim despre analiza coliziunilor de particule.

Accelerarea particulelor (8)

Accelerând particule, fizicienii împuşcă doi iepuri dintr-un foc: se poate studia materia la mărimi încă şi mai mici şi, în plus, se pot crea particule noi cu masă şi mai mare. Vorbim în continuare despre accelerarea particulelor şi diversele tipuri de acceleratoare.

Acceleratoare de particule. Detecţia (7)

Pentru a explica cum detectăm ce se întâmplă într-un accelerator de particule, haideţi să ne uităm la cel mai cunoscut exemplu al acestei scheme de detecţie: modul în care noi percepem lumea. Principial, schema are la bază o sursă, o ţintă şi un detector.

Cum se testează o teorie în fizică? (6)

Am prezentat diverse aspecte ale Modelului Standard şi am examinat cu atenţie lumea particulelor subatomice. Toată această teorie ştiinţifică poate că seamănă a magie, însă este important să înţelegem faptul că fizicienii nu născocesc pur şi simplu toate aceste lucruri.

Mistere încă neelucidate (5)

Modelul standard răspunde multor întrebări legate de structura şi stabilitatea materiei, cu cele şase tipuri de quarcuri, şase tipuri de leptoni şi cele patru forţe ale sale. Dar Modelul Standard nu este complet, căci există încă multe întrebări fără răspuns.

Dezintegrări şi anihilări de particule (4)

Prin dezintegrare nucleară, un nucleu atomic se descompune în nuclee mai mici. De asemenea, particulele fundamentale se pot descompune în alte particule. În continuare vom vorbi despre dezintegrări şi anihilări de particule.

Ce face ca „lumea” să fie stabilă? (3)

Iată o reprezentare pe înţelesul tuturor a celor 4 tipuri de forţe cunoscute

În prezent credem că avem o idee clară despre compoziţia lumii: quarcuri şi leptoni. Deci... ce anume le menţine împreună, ce face ca lumea să fie stabilă? Cum interacţionează materia cu materia? În continuare, despre cele 4 forţe fundamentale.

Din ce e făcută „lumea”? (2)

Atunci când o particulă de materie şi o particulă de antimaterie se întâlnesc, ele se anihilează în energie pură!

Totul, începând cu galaxiile, munţii şi terminând cu moleculele, este alcătuit din quarcuri şi leptoni. Însă asta nu e întreaga poveste. Quarcurile se comportă diferit de leptoni şi pentru fiecare tip de particulă de materie există o particulă de antimaterie corespunzătoare.

Ce e cu adevărat fundamental? (1)

Oamenii s-au întrebat mereu din ce este făcută lumea şi ce o face stabilă. De ce atât de multe lucruri din lume au aceleaşi caracteristici? În Grecia antică, filozofii au bănuit că materia din care e făcută lumea se constituie din câteva elemente fundamentale ale naturii.