Levitaţia magnetică şi efectul Meissner
Un videoclip în care se poate observa un superconductor plutind deasupra unei şine magnetice s-a răspândit rapid pe Internet. Demonstraţia de levitaţie cuantică este realizată la Şcoala de fizică şi astronomie din cadrul Universităţii Tel Aviv, Israel.
Cum afli în ce zi a săptămânii cade o dată
Cunoaşteţi persoane care pot calcula în ce zi a săptămânii cade o anumită dată, din trecut sau viitor, indiferent cât de îndepărtată în timp e data respectivă? Aflaţi că pentru a vă uimi şi dumneavoastră prietenii astfel este necesar să stăpâniţi doar câteva trucuri mentale simple.
Interviuri cu fizicieni din lumea întreagă
Cine sunt cercetătorii? Ce interese au, cum a luat naştere pasiunea lor pentru fizică? De cele mai multe ori citim despre descoperirile din lumea fizicii, mai mult sau mai puţin senzaţionale, fără să aflăm nimic despre cine sunt cei care au făcut aceste descoperiri.
Vedetele şi invenţiile lor trăsnite
Cu toţii ştim cât de excentrice pot fi vedetele şi cât de animate sunt de dorinţa de a ieşi în evidenţă. Aceste lucruri le-au determinat pe unele dintre vedete să inventeze tot felul de obiecte ciudate, bazate pe nişte idei pornite de la propriile obsesii.
Energia întunecată şi materia întunecată
La începutul anilor 1990, un singur lucru era destul de sigur despre expansiunea Universului. Se credea că gravitaţia contribuie la încetinirea acesteia odată cu trecerea timpului. A venit anul 1998 şi observaţiile telescopului spaţial Hubble au modificat radical paradigma.
René Descartes şi ştiinţa
Descartes a fost nu doar un mare filozof al secolului al XVII-lea, ci şi un matematician şi om de ştiinţă important. A publicat lucrări importante de optică, geometrie, fiziologie şi cosmologie. Matematica, însă, a fost domeniul în care şi-a adus cea mai mare contribuţie.
Reţele de computere - introducere (1)
Începem astăzi publicarea unui ghid despre reţelele de computere. În prima parte, vorbim despre rostul unui atare ghid şi vom lua cunoştinţă de noţiuni fundamentale privind reţelele, detaliind termeni ca arhitectura reţelelor, placa de reţea etc.
Astronomia pe înţelesul tuturor
Încă din cele mai vechi timpuri, omul a contemplat în nopţile senine cerul plin de stele din curiozitate, dar mai ales din necesităţi practice, având în vedere că aceste corpuri cereşti, grupate în constelaţii, constituie repere vizibile faţă de care este posibilă orientarea în spaţiu şi timp.
Fumatul şi obezitatea: evoluţii recente
Cam un miliard de oameni de pe glob au viciul fumatului, dar se observă o uşoară descreştere datorită campaniilor anti-fumat. În schimb, 1,6 miliarde de persoane suferă de obezitate şi se estimează o creştere de 40% în următorii zece ani.
Cum se curăţă argintul

Dacă aveţi obiecte din argint sau placate cu argint, ştiţi bine că, în timp, suprafaţa strălucitoare va deveni mată şi întunecată. Acest lucru se întâmplă pentru că au loc reacţii între argint şi substanţele ce conţin sulf din aer. Cum facem argintul să strălucească din nou?
Dormiţi după-amiaza! Veţi fi binedispuşi
Scuza perfectă pentru o siestă! Oamenii care stau treji pe tot parcursul zilei devin treptat mult mai sensibili la emoţiile negative. În schimb, cei care trag un pui de somn după-amiaza sunt mai insensibili la emoţiile negative şi mult mai receptivi la cele pozitive.
Corpul omenesc. Elementele sale chimice
“Suntem compuşi din atomi nemuritori. Pe undeva, suntem veşnici.” Un aforism al poetului Valeriu Butulescu ce ne poate stârni curiozitatea, întrebându-ne de ce atâtea elemente chimice compun corpul omenesc, creând un organism unic.
Neutrinii superluminici. Trei întrebări
Ştirea cea mai impresionantă din acest an din lumea fizicii este cea legată de neutrinii superluminici. Fizicianul Peter Ficher de la MIT răspunde la 3 întrebări legate de experimentul efectuat în Elveţia şi Italia care arată că neutrinii pot depăşi viteza luminii.
Există alte planete care să permită apariţia şi dezvoltarea vieţii?
Suntem singuri? Această întrebare este la fel de veche precum umanitatea însăşi. De milenii oamenii şi-au îndreptat privirea către stele şi s-au întrebat dacă undeva acolo există şi alte fiinţe asemenea lor. Viaţa, similară cu a noastră sau nu, există şi în alt loc din sistemul nostru solar? Dar în galaxia noastră?
Până în 1992, când existenţa primei exoplanete a fost confirmată, era incert dacă mai există şi alte planete în afara celor din sistemul nostru solar. Astăzi ştim de existenţa a peste 1000 de planete şi planete candidat care orbitează alte stele. Îndeplinesc aceste planete condiţiile necesare dezvoltării vieţii? Ce condiţii favorizează formarea de planete terestre în cursul dezvoltării sistemului planetar? NASA poate contribui la soluţionarea acestor probleme prin dezvoltarea misiunilor create să găsească şi să caracterizeze sistemele planetare.
Înainte de a determina dacă e vorba de sisteme planetare capabile să sprijine apariţia şi dezvoltarea vieţii, trebuie să le găsim. NASA Science urmăreşte acest scop prin sprijinirea mai multor eforturi independente efectuate la sol şi prin dezvoltarea misiunii Kepler, un telescop spaţial dedicat identificării şi determinării gradului de răspândire (numărului de planete care însoţesc de obicei o stea) a planetelor extrasolare.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului What-are-characteristics-planetary-systems-orbiting-other-stars-and-do-they-harbor-life publicat de science.nasa.gov.
Traducere: Anamaria Spătaru
Legile fizicii în condiţii cosmice extreme
Cum funcţionează Universul? Înţelegerea naşterii şi destinului Universului sunt primi paşi esenţiali în dezvăluirea mecanismului său de funcţionare, care, la rându-i, necesită o cunoaştere a istoriei Universului, care a început cu Big Bang-ul.
Cum a apărut şi cum a evoluat Universul?
Cum am ajuns aici? Cum a luat naştere Universul şi cum a evoluat la stadiul în care a fost posibilă apariţia stelelor, a galaxiilor şi a planetelor aşa cum le vedem în prezent? Iată una din întrebările fundamentale la care ştiinţa încă nu a oferit un răspuns complet.
Teoria totului - numărătoarea inversă

Nu numai că timpul este unul din marile mistere, dar în acelaşi timp deţine cheia pentru rezolvarea celei mai ambiţioase provocări din fizica teoretică, aceea de a cuprinde complexa lucrare a acestui vast univers într-o singură şi elegantă teorie: teoria totului.
Naşterea umană
O definiţie mai mult sau mai puţin trivială a naşterii este “procesul de expulsie a produsului de concepţie”, dar naşterea e mai mult decât atât. Ne putem pune în primul rând întrebarea: ce determină naşterea unui copil? Depinde de mamă? Depinde de făt?
Premiile ciudate ale ştiinţei: Ig Nobel 2011
Pe lângă prestigioasele premii Nobel, în fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăznite în diverse domenii, de la fizică la chimie, de la medicină la pace. Iată premiile Ig Nobel din 2011.
Experiment: baloane de săpun plutitoare
Vă propunem astăzi un experiment de realizat acasă cu baloane de săpun.
Toţi ne-am distrat la un moment dat făcând baloane de săpun. Din păcate, acestea, dacă nu sunt purtate de vânt, vor cădea şi la atingerea cu solul sau diverse obiecte se vor sparge.
În cazul în care avem un gaz puţin mai dens decât aerul, ele vor pluti. Un astfel de gaz este dioxidul de carbon. Astfel ele pot dura mult timp şi pot fi observate îndeaproape.
Curiozităţi diverse din ştiinţă... Ştiaţi că?
Ştiaţi că antimateria este cel mai puternic combustibil cunoscut? Aveţi idee din câtă informaţie este "construit" un om? Oare cât ar dura tot combustibilul fosil disponibil acum pe Terra şi ce modificări ale planetei ar genera arderea sa în totalitate?
