Arta iubirii

Secole de-a rândul oamenii au fost preocupaţi de dragoste, aşadar nu ar trebui să fie de mirare că înainte ca cei mai mulţi dintre studenţii de azi să se nască a fost scrisă o carte încă actuală despre psihologia iubirii. Această carte este The Art of Loving (Arta de a iubi) (1956) de Erich Fromm.

Materialele de care nu se lipeşte nimic

O pată de grăsime pe jacheta ta preferată? Un pahar de vin roşu vărsat pe covor? S-ar putea ca în curând să avem la dispoziţie un panaceu pentru astfel de situaţii. Fie că e vorba de apă, ulei sau ketchup, materiale care resping tot ceea ce le atinge sunt pe cale să apară.

Apa rece, de preferat când ne este sete?

O nouă întrebare interesantă a apărut în secţiunea Q&A: "De ce setea nu este satisfăcută şi cu apă caldă?" De ce ar trebui un pahar de apă rece să ne potolească setea mai mult decât un pahar de apă caldă? Citiţi în continuare de ce sunt de preferat lichidele mai reci.

Istoria timpurie a umanităţii (3)

În acest articol vom continua incursiunea noastră în istoria evoluţiei umane, vorbind despre apariţia primilor reprezentanţi ai genului Homo (Homo habilis şi Homo rudolfensis), despre apariţia primelor unelte, cât şi despre Homo ergaster.

Istoria timpurie a umanităţii (2)

Dacă în articolul trecut, primul al seriei, am vorbit despre apariţia omului, despre procesul evoluţiei şi despre primul hominid cunoscut, în acest articol vom continua prin a descrie alţi câţiva dintre posibilii strămoşi ai omului, printre care celebrii Ardi şi Lucy.

ADN-ul şi detecţia materiei întunecate

Unul dintre misterele fizicii moderne îl reprezintă natura materiei întunecate: aceasta se manifestă prin atracţia gravitaţională pe care o exercită în Univers, dar nu se "vede". Poate oferi ADN-ul o soluţie pentru rezolvarea acestui mister?

Programarea computerelor. Fundamente

Continuăm seria dedicată ştiinţei computerelor cu un episod despre programare. Vom vorbi în continuare despre logica programelor, despre fazele proiectării software, despre ce înseamnă compilarea codului şi care sunt paradigmele programării.

Istoria timpurie a umanităţii (1)

În cadrul seriei de articole care urmează vom face o mică incursiune în istoria timpurie a umanităţii, mai precis în perioada cuprinsă între apariţia omului şi antichitate. Problema pe care o vom aborda în acest prim articol al seriei este apariţia omului.

Ce este somnul? De ce dormim?

Petrecem aproximativ 8 ore pe zi, 56 de ore pe săptămână, 240 de ore pe lună și 2.920 de ore pe an dormind. Se pare că ne petrecem aproximativ o treime din viață făcând nimic. Dar somnul chiar nu face nimic? Ochii noștri sunt închiși, mușchii ne sunt relaxați.

Puterea perspectivei. Cu Richard Wiseman

Vă invităm să vizionaţi una din ultimele realizări marca Richard Wiseman, psiholog şi magician englez ale cărui clipuri au devenit cunoscute întregii lumi în ultimii ani. În continuare, despre puterea perspectivei şi presupunerile eronate pe care le poate face creierul uman.

• iluzie-optica

Cum funcţionează un sistem de operare

Cei mai mulţi utilizatori au o idee despre ce înseamnă un sistem de operare. Dar experienţa comună cu sistemul de operare înseamnă ecranul iniţial, desktopul. În acest articol vom privi "în spatele cortinei", pentru a înţelege cum funcţionează de fapt un sistem de operare.

Computerul. Concepte fundamentale

Ce înseamnă că un computer foloseşte sistemul binar? Care este diferenţa dintre analogic şi digital? Este digitalul superior analogicului? De ce sunt atât de fierbinţi paginile ce ies dintr-o imprimantă cu laser? De ce o memorie va avea 512 MB ori 1024 MB, nu 500 ori 1000?

Cafeaua şi riscul de cancer de pancreas

Cancerul de pancreas este una dintre cele mai agresive și refractare la tratament malignități la om. Nu există un test screening pentru detectarea timpurie a acestui tip de cancer și niciun tratament eficient care să prelungească speranța de viață.

Inteligenţa din stup. Albinele melifere

Albinele, banalele insecte cu creiere miniaturale, pot face lucruri remarcabile, aducând în acest fel în discuţie probleme interesante legate de natura inteligenţei. Inteligenţa albinelor a devenit obiect de studiu pentru cercetători. Detalii, în continuare.

Descoperire: bacterii în lacul antarctic Vida

Un grup de oameni de ştiinţă de la NASA, Desert Research Institute (DRI), de la University of Ilinois din Chicago şi din alte 9 instituţii au descoperit o comunitate de bacterii într-un loc în care nu prea se aşteptau să găsească urme de viaţă:  lacul Vida, Antarctica.

Fizica particulelor elementare (7)

Ca urmare a numeroaselor descoperiri, au apărut alături de fizica moleculară şi fizica atomică noi domenii ale fizicii: fizica nucleară şi fizica particulelor elementare. Va urma un şir lung de descoperiri în domeniul particulelor, care se succed cu repeziciune.

Modelul atomic modern - continuare (6)

La a cincea Conferință Solvay despre electroni şi fotoni (1927), mecanica cuantică a fost consacrată ca teorie a materiei la scară atomică. Forma cea mai generală a mecanicii cuantice va fi dată de fizicianul englez Paul Adrien Maurice Dirac (1902-1984).

Modele atomice. Mecanica cuantică (5)

În acest al cincilea episod al seriei dedicate fizicii vorbim despre variantele de modele atomice propuse la început de secol XIX şi trecem în revistă cele mai importante realizări din domeniul mecanicii cuantice, de la Niels Bohr până la Werner Heisenberg.

Câţi ani ai pe celelalte planete ale sistemului solar?

În orice interacţiune socială informaţiile privind vârsta, numele şi ocupaţia trezesc interesul general. Dar probabil cea mai vânată informaţie este cea legată de vârstă. Îţi aduci aminte când erai copil cât de des ţi se punea întrebarea: „Câţi ani ai?”. Obsesia pentru vârstă rămâne constantă de-a lungul întregii vieţi şi probabil de aceea purtăm cu toţii pecetea acestui număr compus la început dintr-o singură cifră, la care se mai adaugă încă una după numai nouă ani.

Dar oare câţi dintre noi suntem conştienţi de faptul că vârsta noastră depinde în întregime de planeta pe care trăim, mai precis de viteza cu care ea se mişcă în spaţiu în jurul Soarelui? Căci la urma urmei un „an” este perioada de timp de care are nevoie Pământul ca să facă o rotaţie completă în jurul Soarelui. Iar această perioadă de timp este de 365,25 zile, ceea ce înseamnă că vârsta noastră depinde şi de viteza cu care Pământul se învârte în jurul axei sale: 24 de ore.

Gândirea critică. Cum o folosim?

Puţini ar fi probabil cei care ar susţine că ar putea obţine o formă fizică optimă fără să se antreneze intens şi constant. Sau să vorbească o limbă străină fără să treacă printr-un lung şi dificil proces de învăţare. Ori să pună pe picioare o afacere fără să înţeleagă şi să aplice principiile de marketing.