Un obiect spaţial neidentificat se va prăbuşi pe Pământ sau se va dezintegra în atmosfera terestră în 13 noiembrie, la aproximativ 56 de kilometri sud de Sri Lanka. Oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată despre ce obiect este vorba.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În timp ce modulul Philae cobora spre cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, în urmă cu aproape un an, camera sa a obţinut imagini de detaliu fără precedent, de foarte aproape, ale suprafeţei acestui corp cosmic rătăcitor.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Pluto
Echipa de oameni de ştiinţă care se ocupă de misiunea sondei New Horizons a prezentat primul studiu bazat pe datele culese de sondă în timpul survolului planetei pitice Pluto, de acum 3 luni, studiu coordonat de Alan Stern şi publicat de revista Science.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Oamenii de ştiinţă cred că au rezolvat misterul imunităţii elefanţilor împotriva cancerului, boală pe care aceste animale o dezvoltă rareori în comparaţie cu omul, în ciuda faptului ca organismul lor are mult mai multe celule, potrivit unui studiu publicat în revista Journal of the American Medical Association (JAMA).
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Peştera Mota - Etiopia
Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi genom uman din Africa, datând de 4.500 de ani, potrivit unor studii publicate joi în revista americană "Science", care oferă o nouă lumină asupra unui misterios val migrator din Eurasia spre Cornul Africii produs în urmă cu 3.000 de ani.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Eurohippus messelensis
Resturile unui fetus vechi de peste 48 de milioane de ani, inclusiv fragmente de ţesut moale, au fost descoperite în interiorul unei fosile ecvide, un vechi strămoş al calului modern, într-un perimetru cu fosile din Germania.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Agenţia spaţială americană, NASA, şi cea europeană, ESA, şi-au unit forţele pentru a proteja planeta în cazul unei eventuale ameninţări venite din spaţiul cosmic, de la numeroşii asteroizi aflaţi în sistemul solar.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar au câştigat miercuri Premiul Nobel pentru Chimie 2015 pentru studii privind mecanismele de reparare a ADN-ului. Cercetătorul suedez Tomas Lindahl (77 de ani), de la Institutul Francis Crick şi de la Laboratorul Clare Hall, din Hertfordshire, Marea Britanie, alături de biochimistul american Paul Modrich (69 de ani), de la Școala de Medicină a Universităţii Duke şi de la Institutul Medical Howard Hughes, şi de omul de ştiinţă turc Aziz Sancar (69 de ani), de la Universitatea Carolina de Nord, SUA, au cartografiat, la model molecular, modul în care celulele repară fragmentele distruse de ADN şi cum contribuie astfel la păstrarea informaţiei genetice.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
The Globe Arena din Stockholm
În Stockholm, Suedia, există în prezent (şi este unic), un model al sistemului nostru solar, reprezentat la o scară de 1:20 de milioane şi care se întinde pe o lungime de 960 km. Academicienii suedezi Nils Brenning şi Gosta Gahm au avut această idee, pornind de la inaugurarea, în 1989, a celei mai mari clădiri sferice din lume — The Globe Arena— se menţionează în ediţia 2015 a Cărţii recordurilor.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Coliziuni ale neutrinilor (Universitatea Columbia)
Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au câştigat marţi Premiul Nobel pentru Fizică 2015 pentru descoperirea oscilaţiilor neutrinilor, fenomen care confirmă faptul că aceste particule au masă. Fizicianul japonez Takaaki Kajita, de la Universitatea din Tokyo, şi canadianul Arthur B. McDonald, de la Queen's University, au avut contribuţii cheie, conform Comitetului Nobel, la experimentele care au demonstrat că neutrinii îşi schimbă identitatea. Pentru ca o astfel de metamorfoză să se poată produce este necesar ca aceste particule să aibă masă.
- Detalii
- Scris de: Codruţ Bălu
William C Campbell
Premiul Nobel pentru medicină în anul 2015 a fost acordat unui număr de trei oameni de ştiinţă pentru rezultatele cercetărilor lor pe paraziţi. Deşi poate că nu par a avea una dintre cele mai incitante preocupări, aceşti cercetători sunt eroi discreţi care au schimbat viaţa a milioane de oameni de pe tot globul.
- Detalii
- Scris de: Wendy Gibson
Primul transplant de cord la om din România se leagă de numele chirurgilor Radu Deac şi Șerban Brădişteanu şi a fost efectuat în 1999. Profesorul Radu Deac, considerat "cel mai important chirurg cardiac al ultimelor două decenii", a realizat, de-a lungul carierei, peste 35 de transplanturi, 10.000 de intervenţii pe cord deschis şi 5.000 de intervenţii pe cord închis.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Forma ciudată a cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko este rezultatul ciocnirii şi alipirii dintre două corpuri cosmice distincte, este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă în urma analizei imaginilor transmise de sonda Rosetta.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
O privire aruncată spre interiorul Pământului, în cadrul unui experiment, a dezvăluit locurile unde se ascund antineutrinii, nişte ciudate particule de antimaterie ce aproape că nu au masă, rezultând o hartă globală a răspândirii acestora.
Antineutrinii sunt varianta de antimaterie a neutrinilor, particule fantomatice cu o masă atât de mică, încât rareori interacţionează cu materia. O astfel de particulă are, conform aproximărilor oamenilor de ştiinţă, 50% şanse să străbată neabătut un zid de plumb cu grosimea de 1 an-lumină.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Agenţia aerospaţială americană, NASA, a anunţat luni că a găsit "cele mai solide dovezi" de până acum privind existenţa apei în stare lichidă pe planeta Marte. "Acesta este un progres semnificativ, care pare să confirme că acum cursuri de apă sărată curg la suprafaţa lui Marte", a declarat John Grünsfeld, administrator asociat al Direcţiei de Misiuni Știinţifice a NASA, luni, într-o conferinţă de presă.
- Detalii
- Scris de: Agerpres