Scientia

Prin interpretarea spectrului undelor electromagnetice recepţionate din spaţiu de instrumente din ce în ce mai performante, astronomii pot detecta tipurile de compuşi chimici prezenţi în spaţiul extraterestru. Folosind instrumentele de înaltă performanţă ale telescopului Herschel, lansat în spaţiu anul trecut de Agenţia Spaţială Europeană, cercetătorii au folosit noi tehnici pentru a îmbunătăţi rezultatele privind compunerea chimică a nebuloasei Orion prin spectroscopie, rezultate care îi vor ajuta pe astronomi să înţeleagă mai bine structura chimică a spaţiului (spectroscopul este un instrument cu ajutorul căruia se examinează experimental spectrele corpurilor/substanţelor).

Autorităţile spaniole, scrie The Guardian, au anunţat recent că au reuşit să blocheze ceea ce pare a fi cel mai masiv botnet descoperit vreodată. Botnetul MARIPOSA, care a fost observat întâi în anul 2008 era constituit dintr-o reţea de aproximativ 13 milioane de computere-zombi, infectate cu soft nociv şi controlate de la distanţă de creatorul botnet-ului.

La începutul lunii februarie a avut loc ciocnirea dintre aisbergul B-9B, lung de aproape 100 de kilometri şi o protuberanţă a gheţarului Hertz din Antarctica de Est. Ciocnirea a dus la desprinderea unei părţi enorme din gheţar, aşa cum se poate observa din imagini, creând un nou aisberg, denumit de cercetători C-28 (a fost denumit astfel, întrucât este cel de-al 28-lea aisberg care se formează prin desprindere din sectorul din Antarctica ce se află în vecinătatea Australiei).

Într-un articol publicat la sfârşitul anului 2009 în New York Times, Adam Raff, co-fondator al firmei Foundem, care are un site de comparaţie a preţurilor în Marea Britanie, a acuzat Google că îşi plasează propriile servicii pe primele locuri în rezultatele pe care le oferă motorul său de căutare, în acest fel alte firme suferind pierderi importante. Acuzaţia vizează lipsa unei neutralităţi în politica de livrare a rezultatelor căutărilor utilizatorilor şi introducerea artificială, ocolind algoritmii Google, pe primele locuri ale serviciilor gen Google Maps, Google Travel, Google Finance, Google Insurance, Google Real Estate, Google Telecoms, Google Books etc.

Oamenii de ştiinţă, pe baza unor studii efectuate în ultimii ani, consideră că, îndeobşte, gradul de fericire al unei persoane este determinat de trăsături de personalitate care sunt în cea mai mare parte ereditare. De asemenea, starea de sănătate, contextul vieţii de zi cu zi ori alţi factori externi pe care nu-i putem controla îşi pun amprenta asupra calităţii vieţii noastre, aşa cum noi o recepţionăm. Însă studii recente arată că oamenii pot în fapt să-şi influenţeze starea de spirit.

Şopârla cu coada ascuţită se reproduce asexuat, adică îşi produce propriile ouă, fără a fi nevoie de împerecherea cu un mascul pentru a naşte pui. În fapt, din cauza acestui tip de  reproducere, specia nu are decât membri de un singur sex, femele. Cum reuşesc speciile ce se reproduc asexuat, ca această specie de şopârlă, să evite diminuarea informaţiei genetice (ADN-ul) de la o generaţie la alta - a reprezentat unul dintre marile mistere pentru biologi.

Revista Science şi Fundaţia naţională pentru ştiinţă din Statele Unite ale Americii au organizat un concurs internaţional de reprezentare grafică a ştiinţei la care au participat 130 de lucrări din 14 ţări. Concursul a fost organizat pe cinci secţiuni: fotografie, ilustraţii grafice, multimedia interactivă, multimedia neinteractivă şi postere.

Un studiu recent efectuat de către cercetători de la Universitatea York dezvăluie faptul că bebeluşii cu vârste cuprinse între 6 şi 9 luni pot înţelege intenţiile adulţilor, manifestând chiar nemulţumire în situaţiile în care acestea îî defavorizează.

Noi cercetări privind mecanismul de rezistenţă al bacteriilor la antibiotice explică de ce medicamente considerate miraculoase la momentul creării au devenit în doar câteva decenii ineficiente.

Până recent a fost un mister pentru astronomi de ce galaxiile formate la puţin timp după naşterea Universului au dat naştere la mai multe stele decât au făcut-o galaxiile mai recente, cum este Calea Lactee. Cheia misterului? Aceste galaxii vechi aveau mai mult gaz, mai mult "combustibil" necesar pentru crearea de stele.

După redeschiderea cu succes în luna decembrie a anului trecut a celui mai mare accelerator de particule de pe planetă, Large Hadron Collider, de la Centrul European de Cercetări Nucleare CERN, de lângă Geneva, Elveţia, a venit şi momentul publicării primelor date rezultate în urma acestor prime experimente.

Fizicienii de la NIST - National Institute of Standards and Technology - au proiectat un nou ceas, denumit ceasul logic cuantic, care a devenit cel mai precis ceas existent. Acest ceas este bazat pe vibraţiile naturale ale ionului de aluminiu şi a depăşit în precizie ceasul bazat pe ionul de mercur, "liderul" în materie de acurateţe până acum.

Unul dintre obstacolele majore în calea dezvoltării unui computer complet nou, radical diferit de cele pe care le folosim în prezent - computerul cuantic, şi anume găsirea unor metode de a manipula electroni individuali, se pare că tocmai a fost depăşit.

Un profesor asistent la Catedra de fizică a Universităţii Princeton, pe numele său Jason Petta (foto stânga) a reuşit să pună în practică o metodă de a altera proprietăţile unui electron, şi asta fără a modifica deloc trilioanele de fraţi gemeni ai acestuia din imediata sa vecinătate. Este o realizare extrem de importantă despre care în prezent se consideră că este un pas esenţial spre viitoarea dezvoltare a unor computere super-rapide capabile să proceseze şi să stocheze cantităţi practic nelimitate de informaţie.

Probabil ştiţi că în organism există o continuă luptă între componentele sistemului imunitar şi microbii de toate tipurile. În videoclipul de mai jos puteţi vedea o leucocită (globulă albă), parte din sistemul imunitar, deplasându-se printre hematii (globule roşii), urmărind şi finalmente "înghiţind" o bacterie, Staphylococcus aureus. Filmul a fost făcut în anii '50 de David Rogers la Universitatea Vanderbilt.

Veche de 80 de ani, ipoteza cea mai răspândită cu privire la originea vieţii pe Terra foloseşte drept concept de bază un fel de "supă primordială" în care compuşi chimici s-ar fi combinat după un anumit mecanism - necunoscut - şi ar fi dat astfel naştere vieţii. Punctul de plecare al teoriei este ipoteza propusă în 1929 de către biochimistul B.S. Haldane, care sugerase că în urmă cu milioane de ani atmosfera terestră nu conţinea oxigen, iar compuşii organici s-ar fi putut dezvolta din simple molecule doar sub acţiunea unei surse puternice de energie, ca radiaţia ultravioletă ori fulgerele. Deşi fără prea multe confirmări practice, ideea introdusă de Haldane s-a înrădăcinat, iar conceptul de supă primordială a rămas unul central în teoriile universal acceptate despre apariţia vieţii.