Termenul "inteligenţă artificială" (IA) a fost folosit prima dată în 1956 în denumirea întâlnirii unui grup de cercetători din Dartmouth, un colegiu Ivy League din SUA. La acea întâlnire de pionierat, participanţii au discutat despre cum computerele vor efectua în curând toate activităţile umane ce necesită inteligenţă, inclusiv să joace şah sau alte jocuri, să compună muzică bună şi să traducă texte dintr-o limbă în alta. Aceşti pionieri erau foarte optimişti, deşi aspiraţiile lor nu erau surprinzătoare.

Comentarii -

În acest articol, ne vom concentra pe aflarea cardinalului (numărul elementelor unei mulţimi) reuniunii a două sau trei mulţimi, folosindu-ne de operaţiile cu mulţimi. Articolul este adresat în principal elevilor de clasa a VI-a, dar metoda explicată poate fi folosită de oricine în rezolvarea de probleme.

Comentarii -

Cum am parcurs deja materia de clasa a VI-a (de unul singur, nu încă la clasă), m-am gândit să pun cap la cap toată partea teoretică ce priveşte geometria şi, desigur, să o public pe Internet, pe blogul meu. În felul acesta îmi va fi mie de folos, cândva în viitor, dar mai ales sper să folosească cât mai multor elevi interesaţi.

Comentarii -

Misiunea Rosseta a Agenţiei Spaţiale Europene ce a constat în aterizarea pe cometa 67P a fost una dintre cele mai îndrăzneţe din istorie. Ideea de a ateriza pe o bucată mică de piatră acoperită cu gheaţă aflată la 300 de milioane de kilometri depărtare de Pământ, deplasându-se către Soare cu o viteză apropiată de 135.000 km/oră este incredibilă, mai ales că a şi reuşit!

Comentarii -

Eseul (referatul), ca o formă de evaluare primară, ar trebui să dispară. Tipul acesta de idee îngrozeşte lumea academică, dar este o idee pe care cred că toţi ar trebui să o luăm în considerare. Noutăţile conform cărora există "fabrici de trişat", ce afectează universităţile din Australia (fenomen larg răspândit şi în România. n.tr.), nu au fost în fapt noutăţi pentru nimeni din interiorul acestora.

Comentarii -

Aţi întâlnit probleme în care există multe combinaţii de elemente şi nu aţi ştiut cum să le rezolvaţi rapid, necesitând foarte multe calcule? În acest articol o să încerc să prezint pe scurt o metoda uşoară de a calcula un număr mare de posibilităţi.

Comentarii -

În acest articol vom vorbi despre metoda falsei ipoteze şi despre modul în care aceasta poate fi folosită pentru rezolvarea unor probleme de matematică. Această metodă se predă la nivelul clasei a patra (nu la clasă, cel puţin nu la şcoala mea, ci în cadrul Centrului de Excelenţă în Matematică, Bucureşti).

Comentarii -

MatematicăÎn acest articol vom vorbi foarte pe scurt despre sistemul de numeraţie zecimal şi sistemul de numeraţie binar. În fapt, ce ne propunem este să explicăm care este esenţa celor două sisteme de numeraţie şi care este diferenţa esenţială dintre cele două sisteme.

Comentarii -

Matematica distractivăÎn acest articol vor fi explicate câteva reguli de calcul cu puteri. Cu alte cuvinte, vom vorbi despre următoarele: a) înmulţirea puterilor cu aceeaşi bază, b) puterea unei puteri şi c) împărţirea puterilor cu aceeaşi bază.

Comentarii -

MatematicaÎn acest articol vom prezenta ce este ridicarea la putere şi aspectele fundamentale ale ridicării la putere. De asemenea, vom vorbi despre o metodă de calcul a sumelor de puteri.

Comentarii -

MatematicaO metodă uşoară de rezolvare a ecuaţiilor constă în folosirea proprietăţilor egalităţii. În acest articol vom arăta cum funcţionează, iar la final vom rezolva o ecuaţie cu ajutorul acesteia.

Comentarii -

MatematicaÎn cartea de clasa a V-a am descoperit o metodă interesantă de a rezolva probleme. Aceasta se numeşte metoda presupunerii false ori metoda falsei ipoteze. Ea constă în următoarele: se face o presupunere falsă legată de enunţul problemei, se analizează nepotrivirile enunţului şi, înţelegând cauzele nepotrivirilor, se ajunge la rezolvarea cerinţelor problemei.

Comentarii -

MatematicaÎn acest articol vom vorbim despre divizori şi multipli. Noţiunile se regăsesc în capitolul „Operaţii cu numere naturale” din clasa a 5-a. Deşi nu sunt noţiuni complicate, cred că ele pot pune probleme de înţelegere celor mai puţin atenţi la clasă.

Comentarii -

MatematicaÎnmulţirea are o serie de proprietăţi. Înmulţirea este comutativă, asociativă şi distributivă. În acest articol vom explica aceste proprietăţi, folosind câteva exemple simple, iar la final vom arăta ce este şi la ce foloseşte factorul comun.

Comentarii -

MatematicaVă invit să rezolvăm împreună această problemă, găsită într-un manual de clasa a V-a, intitulată "Triunghiul magic":

"Aşezaţi numerele 1, 2, 3 ,4, 5 şi 6 în cerculeţele de pe laturile triunghiului de mai jos, în aşa fel încât pe fiecare latură a triunghiului să fie aceeaşi sumă."

Comentarii -

MatematicaCum credeţi că putem calcula: 1+2+3+...+9+10=? Poate că pare uşor să aflăm rezultatul, adunând număr cu număr, dar ce facem în cazul unor alte serii, mai complicate, ca:  5+6+7+8+...+54+55=? ori 10+11+12+13+...+59+60=?

Comentarii -

MatematicaDacă pe o dreaptă pui un punct fix, pe nume origine, o săgeată pe nume sens şi o unitate de măsură care măsoară distanţa de la origine la un anume punct, ai creat o axă a numerelor. Pentru a înţelege şi mai bine, iată, mai jos, cum arată o axă a numerelor...

Comentarii -

Numerele mariAuzim adesea la TV, mai ales în context economic, despre sute de miliarde ori mii de miliarde. Dar cum credeţi că se citeşte numărul 490568923685923086015? Complicat nu? În acest articol vom vorbi despre cum se citesc numerele mari.

Comentarii -

Numere romaneCe înseamnă aceste "semne": MMXIII ori MDCCCLXXVII? Pentru unii pot părea nişte litere fără niciun sens, dar nu este aşa. Acele litere reprezintă în fapt cifrele romane, cu care putem opera, până la un anumit punct, aşa cum folosim cifrele arabe.

Comentarii -