O cameră de pe satelitul Terra al NASA a surprins această imagine a norilor de deasupra Oceanului Indian de Sud.
Credit: NASA/JPL-Caltech
Norii se formează atunci când vaporii de apă (gaz) se transformă în picături de apă (lichid). Aceste picături de apă se formează pe particule foarte mici, precum particule de praf, care plutesc în aer.
- Detalii
- de: NASA
- Terra
Creșterea proiectată a temperaturilor în România. Orizont - 2070
Criza climatică și de sănătate în 5 cifre:
1. Mortalitatea cauzată de căldură în România a crescut cu circa 8% în perioada 2013-2022 comparativ cu perioada 2003-2012.
2. Până în 2040, 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme.
3. Sistemul de avertizare din România permite existența „ferestrelor de risc” de 3-5 °C în care populația este expusă riscului termic fără avertizări.
4. Trei sisteme vitale sub atacul căldurii: sistemul cardiovascular, cel respirator și cel nervos.
5. Decesele asociate căldurii înregistrate la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au atins cel mai înalt nivel înregistrat în 2023 în Europa, cu 167% mai mare decât în 1990-1999.
- Detalii
- de: Dr. Adina Eliza Croitoru și dr. Valentin-Veron Toma
- Terra
LRG 3-757 or Potcoava cosmică, unde galaxia gălbuie din centru a potențat lumina galaxiei albastre mult mai îndepărtate.
Credit: NASA, ESA
Astronomii trăiesc într-o epocă de aur a telescoapelor tot mai mari și mai performante. Dar chiar și cea mai avansată tehnologie a noastră pălește în comparație cu puterea „lupelor cosmice” naturale – lentilele gravitaționale.
În mai puțin de 50 de ani am trecut de la prima descoperire a unei lentile gravitaționale la identificarea a mii de astfel de fenomene. Pe măsură ce noi telescoape intră în funcțiune, ne așteptăm să descoperim alte mii.
Cu aceste lentile putem privi adânc în univers și putem surprinde indicii despre unele dintre cele mai tulburătoare mistere cosmice contemporane: materia întunecată și energia întunecată.
- Detalii
- de: Tania Barone
- Cosmos
Creșterea proiectată a temperaturilor în România. Orizont - 2070
- Detalii
- de: Dr. Mihaela Caian și dr. Cătălin Lazăr
- Terra
Dacă Terra se rotește cu o viteză uriașă în jurul propriei axe, de ce nu simțim această mișcare? De ce nu suntem aruncați în spațiu de forța centrifugă? Cât de repete ar trebui să se învârtă Terra în jurul proprie axe pentru a ne expulza în spațiu?
Viteza de rotație a Terrei
Pământul se rotește în jurul propriei axe în aproximativ 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde – o durată cunoscută sub numele de zi siderală. Această mișcare imprimă o viteză diferită fiecărui punct de pe suprafața planetei, în funcție de latitudinea la care se află, dată fiind forma de geoid a Pământului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Ceea ce numim „criza apei” este, de fapt, o criză culturală și politică.
În această vară, în anumite regiuni din Anglia au fost anunțate interdicții privind folosirea furtunurilor. După cea mai secetoasă primăvară din ultimul secol, Agenția pentru Mediu a emis o avertizare de risc mediu de secetă, iar Yorkshire Water a introdus restricții începând cu vineri, 11 iulie.
Povestea este cunoscută: precipitații reduse, rezervoare care se golesc și apeluri reînnoite la reținere: faceți dușuri mai scurte, nu udați gazonul, opriți robinetul când vă spălați pe dinți.
Aceste apeluri la responsabilitate individuală reflectă o viziune mai largă asupra apei: că toți oamenii, de pretutindeni, se confruntă cu aceeași criză și că mici gesturi personale reprezintă un răspuns semnificativ. Dar dacă această narațiune, oricât de familiară ar fi, ascunde mai mult decât dezvăluie?
- Detalii
- de: Filippo Menga
- Terra
Zonele urbane din întreaga lume, inclusiv în România, se confruntă cu provocări tot mai mari în gestionarea apelor pluviale, evidențiate de creșterea numărului de incidente de inundații și poluare a apei.
Sistemele tradiționale de gestionare a apelor pluviale se dovedesc inadecvate în fața urbanizării și a schimbărilor climatice. Aceste presiuni creează necesitatea urgentă de a adopta o abordare integrată a managementului apelor pluviale urbane care încorporează strategic infrastructura verde-albastră și soluțiile bazate pe natură.
- Detalii
- de: Dan Rădulescu
- Terra
Evenimentele meteorologice extreme care cresc în frecvență din cauza schimbărilor climatice afectează diferite regiuni ale planetei la diferite niveluri, precum și adaptabilitatea societăților locale. Astfel răsare întrebarea – în ce țări ar trebui să „scăpăm” sau mai realistic vorbind, unde am resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice?
Pe baza unui indice global de adaptare, România se află pe poziția 79 (vulnerabilitate) și 84 (grad de pregătire) din 182 de țări analizate. Vecinii unguri se află pe locul 34 din 182, în timp ce Austria se află pe 7.
- Detalii
- de: dr. Bogdan Antonescu
- Terra
Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?
- Detalii
- de: Alexandru Ciocan
- Terra
Pe 19 iulie 2013, Pământul a fost fotografiat din două zone ale sistemului solar, din apropierea planetei Mercur (naveta spațială Cassini) și a planetei Saturn (naveta spațială Messenger).
În contextul scrierii articolului despre cum se măsoară durata unei zile, mi s-a părut interesant și următorul aspect: ziua solară (rotația planetei noastre în jurul propriei axe în raport cu Soarele) are exact 24 de ore. Cum este posibil? De unde această potrivire uimitoare?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Modul în care producem și consumăm în prezent alimente are un impact major asupra mediului. La nivel global, agricultura este responsabilă pentru mai mult de 20% din emisiile de gaze cu efect de seră și folosește peste 70% din toată apa dulce extrasă din râuri, lacuri și pânza freatică. Este principalul factor care determină despădurirea și poluarea cu nutrienți, în mare parte din cauza scurgerilor de îngrășăminte. Toate acestea reprezintă o amenințare serioasă pentru ecosisteme.
- Detalii
- de: Michalis Hadjikakou și Brett A Bryan
- Terra
A tot „rulat” recent o știre cu potențial de clickbait - că Terra se învârte mai repede decât de obicei și oamenii de știință nu știu de ce. Este vorba despre o milisecundă și jumătate, vorbind despre rotația planetei în jurul propriei axe în raport cu Soarele (24 de ore); nu prea poți observa asta, dar, desigur, pentru cercetători are altă relevanță. Pe de altă parte, de la formarea planetei, viteza de rotație în jurul propriei axe s-a tot diminuat: de la 19 ore acum 1-2 miliarde de ani, la 23 de ore în Jurasic (circa 200 milioane de ani). În prezent însă, Pământul se rotește mai rapid decât în ultimii 50 de ani, ceea ce a dus la zile mai scurte cu până la 1,5 milisecunde.
Mai interesant mi s-a părut însă următorul subiect: cum măsurăm, în fapt, cât durează o zi pe Terra? De unde știm cât anume durează până face Pământul o rotație completă? Ce înseamnă o rotație completă? La urma urmelor Terra este un punct de materie în univers, prins în jocul gravitațional universal, dar cu influențe majore ale Soarelui, cel mai masiv corp cosmic apropiat, dar și ale materiei din galaxia noastră, Calea Lactee, ceea ce face ca planeta noastră să aibă o traiectorie complicată, dacă desenăm, de exemplu, deplasarea în cadrul galaxiei. Pe de altă parte, Terra nu este fixă, ci se rotește în jurul Soarelui. Când se termină o rotație completă?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
În orice moment, aproximativ două treimi din suprafața Pământului este acoperită de nori. În ansamblu, norii păstrează planeta semnificativ mai rece față de cum ar fi fără ei.
Dar pe măsură ce Pământul se încălzește — în principal din cauza creșterii concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, generate de arderea combustibililor fosili de către oameni — și norii se schimbă. Iar acest lucru ar putea deja să provoace și mai multă încălzire globală, adăugându-se efectului de seră și amplificând la rândul lui modificările din comportamentul norilor.
- Detalii
- de: Christian Jakob
- Terra
În urmă cu aproximativ un secol, oamenii de știință încercau să rezolve ceea ce părea o contradicție în teoria relativității generale formulate de Albert Einstein. Publicată în 1915 și deja larg acceptată în întreaga lume de fizicieni și matematicieni, teoria presupunea că universul este static – neschimbător, nemișcat și imuabil. Pe scurt, Einstein credea că dimensiunea și forma universului au fost, mai mult sau mai puțin, aceleași dintotdeauna.
Însă când astronomii au privit cerul prin telescoape puternice, observând galaxii îndepărtate, au descoperit indicii că universul este orice altceva decât static. Aceste noi observații sugerau contrariul: universul se extinde.
- Detalii
- de: Rob Coyne
- Cosmos
Buzz Aldrin, pe Lună, fotografiat de Neil Armstrong (Apollo 11, 1969)
Până în prezent, singurul corp ceresc pe care omul a pus piciorul este Luna, satelitul natural al Pământului. Este imposibil să nu fi auzit de teoria conspirației conform cărei aselenizarea este o ficțiune, dar, în fapt, s-au desfășurat 6 misiuni, iar astronauții au adus sute de kilograme de material lunar cu ei înapoi pe Terra, printre care și faimoasa rocă Genesis.
Suplimentar, prin sonde spațiale (eng. landers), omul a ajuns și pe Venus (misiunile Venera ale URSS), Marte (SUA și URSS), asteroidul 433 Eros (SUA), satelitul lui Saturn, Titan (ESA și NASA), asteroidul 25143 Itokawa (Japonia), asteroidul 433 Eros (SUA), asteroidul 25143 Itokawa (Japonia), asteroidul 162173 Ryugu (Japonia), asteroidul 101955 Bennu (SUA) și cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko (ESA).
Toate misiunile cu echipaj uman care au ajuns pe Lună au făcut parte din Programul Apollo al NASA, desfășurat între 1969 și 1972.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.