(Timp citire: 3 - 4 minute)


Majorana demonstrator

Studiul neutrinilor ar putea contribui la descifrarea misterul dispariţiei antimaterie din univers imediat după Big Bang. Diverse proiecte de cercetare ştiinţifică din toată lumea studiază aceste minuscule particule; printre acestea şi MAJORANA demonstrator, în laboratorul subteran american Sanford Underground Research Facility, unde se încearcă să se descopere dezintegrările beta duble fără emisie de neutrini.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Cât suntem de empatici? Şi ce anume determină empatia la o persoană? Cel mai amplu studiu realizat vreodată pe acest subiect arată cum codul genetic joacă un rol şi că femeile sunt mai empatice decât bărbaţii.

Empatia este capacitatea pe care fiecare dintre noi o are, mai mult sau mai puţin dezvoltată, de a recunoaşte gândurile, intenţiile, şi sentimentele celorlalţi şi de a răspunde stărilor de spirit ale celor care ne înconjoară cu emoţii şi comportament adecvat. De fapt, tocmai în funcţie de comportamentul aşteptat, există două forme de empatie: una numită empatie cognitivă, iar cealaltă empatie afectivă.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Găuri negre cu masa de miliarde de ori cea a Soarelui au fost observate la periferia universului vizibil. Acestea au devenit enorme în mai puţin de un miliard de ani de la Big Bang. Deocamdată astronomii nu reuşesc să găsească o explicaţie convingătoare a mecanismului care le-a generat.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)


Reprezentare artistică a unei stele neutronice, Swift J1749-2807. În dreapta - steaua-companion.

Cât de masivă poate să fie o stea de neutroni? Un nou calcul arată că o astfel de stea nu poate depăşi limita teoretică de de 2,16 ori masa Soarelui. În Univers există sute de miliarde de galaxii. Acestea, la rândul lor, conţin miliarde şi miliarde de stele. Există mai multe tipuri de stele, în funcţie de masa pe care o au. De la stele pitice, la stele uriaşe, cu masa de sute de ori cea a Soarelui. Viaţa unei stele depinde de masă: cu cât mai masivă este o stea, cu atât trăieşte mai puţin. Dacă o pitică roşie poate să supravieţuiască sute de miliarde de ani, o masivă albastră se stinge după sute sau chiar zeci de milioane de ani. Când o stea masivă moare, are loc un fenomen foarte spectaculos: o explozie, urmată de un colaps gravitaţional. Explozia stelei da naştere fenomenului numit supernovă. Supernovele sunt fenomene extrem de luminoase, care cauzează o explozie de radiaţii de multe ori mai strălucitoare decât o întreagă galaxie. Materia ce rămâne după explozie colapsează gravitaţional, dând naştere ori unei stele de neutroni, ori unei găuri negre.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Studiul a zeci de galaxii pitice care orbitează în jurul galaxiei Centaurus A a generat o criză în lumea astrofizicii şi a cosmologiei. Aceste galaxii se mişca pe traiectorii bizare, contrar la ceea ce se aşteaptă dacă materia întunecată există, cel puţin sub forma aşteptată de marea parte a oamenilor de ştiinţă.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

 

Când s-au născut primele stele în Univers? Se pare că la scurtă vreme după Big Bang, după o perioadă în care întunericul a dominat universul timpuriu. Semnale ale acestora au fost captate de către un telescop situat în Australia. Măsurătorile efectuate ar putea contribui şi la elucidarea misterului materiei întunecate.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Teoria relativităţii generale a lui Einstein a stat la baza descoperirii (indirecte) de planete dintr-o altă galaxie. Aceste planete au fost descoperite cu ajutorul efectului de microlentilă gravitaţională exercitat de o galaxie situată la 3,8 miliarde ani-lumină asupra razelor X care provin de la un quasar îndepărtat.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Stresul şi problemele de zi cu zi au consecinţe de multe ori dramatice asupra organismului. Printre acestea şi afectarea calităţii somnului, care poate fi deteriorată foarte mult. Ce putem face să îmbunătăţim modul în care dormim, atât din punct de vedere calitativ, cât şi al duratei?  O listă de activităţi!

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)


New Horizons

În mai puţin de un an va avea loc una dintre întâlnirile cosmice cele mai aşteptate din ultimii ani: New Horizons, sonda spaţială construită de NASA, va trece la o distanţă foarte apropiată de asteroidul MU69, care se găseşte în centura lui Kuiper, şi  îl va fotografia.

Dacă totul merge bine în mai puţin de un an vom avea fotografii ale unui asteroid extrem de îndepărtat, practic din periferia sistemului nostru solar. În prima zi a anului următor sonda spaţială New Horizons ar trebui să treacă la o distanţă mică de asteroidul MU69, care va deveni cel mai îndepărtat obiect fotografiat de aproape.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)


În universul recent galaxiile spiralate sunt comune. Se aprecia că nu şi cele formate în universul timpuriu
Credit: Amanda Smith, University of Cambridge

Recent, cu ajutorul observatorului ALMA, au fost identificate două galaxii situate la limita universului vizibil. Născute acum circa 13 miliarde de ani, în aceste galaxii au fost observate vortexuri enorme de gaz în centru.

Galaxiile din univers sunt precum celulele în organism. Există galaxii enorme cu mii de miliarde de stele, altele care conţin mult mai puţini aştri. Una dintre întrebările fundamentale în astronomie este legată de naşterea şi evoluţia acestor structuri în univers. Universul însuşi a luat naştere acum circa 13,8 miliarde de ani, în urma Big Bangului, un proces care a generat un număr enorm de particule elementare, precum quarcurile, care s-au agregat ulterior în protoni şi neutroni, iar împreună cu electronii au format atomii ce au dat naştere stelelor şi planetelor.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Un rezultat de excepţie a fost obţinut recent în urma studiului unui trio de stele moarte: un pulsar şi două pitice albe. Măsurarea de precizie a perioadei pulsarului care formează un sistem binar cu una dintre piticele albe a permis confirmarea principiului puternic de echivalenţă al teoriei relativităţii generale a lui Einstein.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

 

Un studiu efectuat cu ajutorul unor tehnici provenind din fizica nucleară arată cum anumite regiuni ale creierului, precum cortexul prefrontal şi regiunea limbică, sunt mai active la femei decât la bărbaţi. Rezultatele acestui studiu ar putea fi utile în tratarea unor afecţiuni precum maladia lui Alzheimer sau a demenţei.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

 

Noi forme de tatuaje, care folosesc tehnologii moderne, au fost puse la punct în ultimul an. De la tatuajul muzical la cel viu, bazat pe bacterii, tatuajele vor putea în viitor nu doar să ne individualizeze printr-un desen personalizat, ci şi să ofere informaţii legate de starea de sănătate a purtătorului sau despre pericole ambientale.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

La o distanţă de circa 1.500 de ani-lumină de noi se afla o stea, KIC 8462852, pentru care a fost măsurată o variaţie bizară a intensităţii luminii. Să fie oare acesta, aşa cum au speculat parte dintre cercetători, un posibil semn al unei existenţei unei civilizaţii extraterestre extrem de avansate?

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Prima imagine focalizată a Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei noastre, Calea Lactee, realizată de către telescopul spaţial în raze X NuSTAR (Nuclear Spectroscopic Telescope Array)
Imagine: wikipedia.org

Găurile negre reprezintă un adevărat pericol pentru dezvoltarea şi evoluţia vieţii în Univers. Radiaţia emisă în perioada în care acestea “înghit” materia din apropiere distruge atmosfera şi viaţa de pe planetele situate prea aproape. Ca rezultat,  eventualele forme de viaţă dintr-o rază de circa 1000 de ani-lumină faţă de gaura neagră din centrul galaxiei noastre, de exemplu, nu ar fi avut şanse de supravieţuire.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)


Planeta Ross 128 b (imagine artist)

În jurul stelei pitice roşii Ross 128 orbitează o planetă cu dimensiuni asemănătoare Pământului, care ar putea găzdui viaţa. În vara acestui an un semnal curios provenind din regiunea acestei planete a fost înregistrat de către un radiotelescop terestru; încă nu este clară originea semnalului.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Un grup de cercetători americani de la Princeton University a analizat zeci de mii de site-uri web, reuşind să le identifice pe cele mai periculoase, şi anume cele care colectează informaţii care ne privesc – de la cele personale, la cele legate de cartea de credit sau starea sănătăţii noastre.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

 

Doi cercetători americani au efectuat un studiu statistic asupra cutremurelor de mare intensitate din trecut, ajungând la concluzia că în anul 2018 numărul cutremurelor de mare intensitate ar putea să crească, în corelaţie cu încetinirea rotaţiei Pământului.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Vom avea vreodată puterea de procesare pe ne-o dorim? Dacă Legea lui Moore va continua să fie validă în perioada următoare, până în 2030 vom avea circuite în microcipuri la scară atomică. Iar pasul următor va fi să creăm computere cuantice, care au potenţialul de a efectua calcule mult mai rapid decât calculatoarele pe care le putem denumi deja "clasice".

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

O misterioasă stea care nu vrea să ”moară” a fost descoperită de către astronomii de la Palomar Transient Factory în constelaţia Ursa Mare, la circa 500 milioane ani-lumină faţă de noi. Această stea continuă să strălucească, în ciuda faptului că, dacă ne bazăm pe teoriile actuale, ar fi trebuit să se fi transformat într-o stea de neutroni sau, mai probabil, într-o gaură neagră de ceva vreme. Descoperirea a fost publicată în revista Nature.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

 

Recent la laboratorul subteran italian de la Gran Sasso a fost inaugurat experimentul CUORE. CUORE vânează procese nucleare care ar putea ajuta la descifrarea misterului neutrinilor şi cel al dispariţiei antimateriei din Univers.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Acum mai bine de 3 miliarde de ani Luna ar fi avut o atmosferă mai densă decât cea actuală de pe planeta Marte, generată de activitatea vulcanică intensă din acea perioadă. Studiul acestui subiect ar putea oferi indicii importante despre formarea şi evoluţia sistemului nostru Solar.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

 
Două stele neutronice în coliziune (reprezentare artist)

Pentru prima dată în istoria astronomiei au fost detectate de către antenele LIGO şi VIRGO unde gravitaţionale rezultate din ciocnirea a două stele de neutroni. Acest fenomen explică  şi generarea/apariţia elementelor atomice grele, precum aurul şi platina.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Sistemele microscopice pot fi pregătite în configuraţii cuantice, fără un corespondent clasic. Până în prezent nu există nicio dovadă privind comportamentul ne-clasic al lumii macroscopice. De curând am primit finanţare pentru derularea unui proiect pentru determinarea limitelor mecanicii cuantice din perspectiva scării până la care se poate identifica un comportament cuantic.

Vă ataşez mai jos un comunicat de presă în limba engleză cu detalii privind proiectul de cercetare. Pe această pagină puteţi găsi detalii despre proiectul menţionat.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Acum câteva zile din Rusia a fost lansat satelitul Sentinel 5P al Agenţiei Spaţiale Europene, ESA, care va analiza atmosfera terestră, în căutarea gazelor poluante şi pentru a semnala erupţii vulcanice şi incendii.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

 

Elon Musk, vizionarul antreprenor de succes în industria spaţială, are planuri mari: racheta pe care o testează pentru călătorii spre Lună şi Marte ar putea revoluţiona inclusiv zborurile terestre. În doar 29 de minute un zbor cu nouă tehnologie propusă de Musk ne-ar putea duce de la Londra la New York.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

 

După 12 ani de studii, rezultatele proiectului de cercetare derulat la Observatorul Pierre Auger, situat în Argentina, arată că razele cosmice cu energii extrem de mari provin din exteriorul galaxiei noastre şi iau naştere în procese ce deocamdată nu sunt cunoscute.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Cine ascultă muzică veselă este mai creativ. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de către doi cercetători care au supus un grup de persoane la mai multe teste pe diverse teme muzicale. Asupra logicii însă muzica nu are aceeaşi influenţă pozitivă.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

 
Imagine din filmul "The martian"

Cu ce se vor hrăni astronauţii în viitor în călătorii ce ar putea să dureze ani de zile? Un grup de cercetători de la Clemson University propune folosirea unor drojdii speciale, capabile să extragă substanţe nutritive, dar şi alte materiale din urină şi din dioxid de carbon.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

În fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăznite în diverse domenii – de la fizică la economie, anatomie, biologie sau chiar pace. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfăşoară la universitatea americană  Harvard.

Pe cât pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai  premiilor... Nobel. În acest an cei care au înmânat aceste premii au fost Eric Mâşkin (premiul Nobel pentru economie, 2007), Oliver Hart (premiul Nobel pentru economie, 2016) şi Roy Glauber (premiul Nobel pentru fizică, 2005). A fost chiar şi un caz în care aceeaşi persoană a primit premiul Ig Nobel (în anul 2000) şi ulterior Nobel (în 2010) pentru fizică, evident, pentru descoperiri diverse. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul  2017.

Comentarii -