Abraham Maslow ar putea fi considerat un teoretician al motivației sau un teoretician al personalității. El a fost câte puțin din ambele. Una dintre primele sale cărți a fost Motivația și Personalitatea (1954). Poate că este mult mai revelator titlul pe care Maslow a vrut să-l folosească inițial pentru acea carte: Higher Ceilings for Human Nature (Nivelurile superioare ale naturii umane) (Maslow, 1970, p.ix). El s-a apropiat de acest titlu cu ultima lui carte, publicată postum: The Farther Reaches of Human Nature (Realizările superioare ale naturii umane) (1971).

Comentarii -


Maimuţele sunt dispuse la efort pentru privilegiul de a privi printr-o ferestruică

Teoria motivațională a lui Hull a dominat psihologia motivației la sfârșitul anilor '30 și în anii '40. Ultima lucrare mare a lui Hull a fost publicată în anul 1952, cu puțin timp înainte de moartea sa. Psihologii puseseră deja la îndoială accentul exclusiv pus de Hull asupra diminuării pulsiunii. Hull redusese toată motivația la o problemă de diminuare a pulsiunilor sau a tensiunilor neplăcute.

Comentarii -

Motivația (de la cuvântul latinesc motivus - care pune în mişcare) este studiul activării, direcției, intensității și duratei comportamentului. Este un proces psihic care acoperă un teritoriu larg! De ce iei deciziile pe care le iei? De ce dedici timp unor activități mai degrabă decât altora? Sunt întrebări referitoare la ceea ce îți activează și îți direcționează comportamentul, ce generează impulsul de a te îndrepta către anumite obiective.

Comentarii -

Oamenii își modifică comportamentul lor offline de teama a ceea ce ar putea fi postat online. A-ți organiza prezența online presupune mai mult decât a evita să postezi acele imagini compromițătoare cu tine de la petreceri. Din ce în ce mai mult, oamenii își modifică comportamentul offline pentru a-și proteja reputația lor online.

Comentarii -


Bob Beamon

Care sunt caracteristicile unui antrenor bun? Conform publicației LeUnes and Nation (1996), antrenorul bun are următoarele caracteristici: a. Informat. "Antrenoratul nu este diferit de predare", se afirmă în LeUnes and Nation și orice profesor trebuie să fie "informat cu privire la activitatea predată". b. Metodic în predarea competențelor. Recent, toate ramurile sportive populare au operaționalizat competențele specifice, iar acest fapt împreună cu condiționarea sunt precursorii necesari pentru performanța la nivel de expert.

Comentarii -

1. Ideea de bază a acestei cărţi priveşte orbirea noastră în privinţa aleatoriului şi în special a deviaţiilor mari. Logica Lebedei Negre face în aşa fel încât ceea ce nu ştiţi să fie mult mai relevant decât ceea ce ştiţi. Lebăda Neagră este rezultatul limitărilor sau distorsiunilor epistemice colective şi individuale, în majoritate cauzate de încrederea în cunoaştere; nu este un fenomen obiectiv.

2. Lebăda Neagră este un eveniment cu 3 atribute:
- este un caz izolat, aflat dincolo de tărâmul aşteptărilor obişnuite, dat fiind că nimic din trecut nu i-a indicat în vreun fel probabilitatea;
- are un impact deosebit;
- are predictibilitate retrospectivă, adică vom născoci explicaţii pentru apariţia sa după ce acest lucru s-a întâmplat.

3. Acţionăm ca şi când Lebăda Neagră nu ar exista, toţi specialiştii din "ştiinţele sociale" operând cu falsa convingere că instrumentele lor pot măsura incertitudinea.

4. Incapacitatea de a prezice cazuri izolate implică incapacitatea de a prezice cursul istoriei, dată fiind proporţia acestor evenimente în dinamica generală a evenimentelor. Dar ne comportăm ca şi cum am fi capabili să prezicem evenimente istorice. Facem estimări pe treizeci de ani ale problemelor de securitate socială şi ale preţului petrolului fără să ne dă seama că nu putem prezice aceste lucruri nici măcar pentru vara anului viitor.

5. În ciuda înţelepciunii ştiinţelor sociale, aproape nicio descoperire şi nicio tehnologie nu a apărut în urma proiectării şi planificării, toate fiind Lebede Negre.

6. Nu învăţăm reguli, ci doar fapte. Nu ne pricepem să asimilăm metareguli, de genul regulii că avem tendinţa de a nu învăţa reguli. Dispreţuim abstractul. Mintea noastră nu pare făcută pentru gândire şi introspecţie.

7. Cine este mai demn de recunoaştere: politicianul care evită un război ori cel care începe unul şi este suficient de norocos pentru a-l câştiga? Toată lumea ştie că avem nevoie mai multă de prevenţie decât de tratament, dar cei care previn doar arareori primesc recompense.

8. Aproape orice eveniment din viaţa socială este produs de şocuri şi fluctuaţii rare, dar cu multe consecinţe. Aproape tot ce se studiază din viaţa socială este obiectul unor metode inferenţiale care se concentrează asupra normalului - în special asupra clopotului lui Gauss - şi care nu ne spun mai nimic, pentru că acest clopot ignoră deviaţiile extreme.

9. În ciuda progresului nostru şi a dezvoltării cunoaşterii - ori poate din cauza acestora - viitorul va fi din ce în ce mai puţin predictibil.

10. Istoria este opacă - vedem rezultatele, dar nu şi scenariul care produce evenimentele, generatorul istoriei. Mintea umană suferă de trei tulburări atunci când intră în contact cu istoria:
- iluzia înţelegerii a ce se petrece într-o lume complicată;
- distorsiunea retrospectivă; istoria pare limpede şi organizată în cărţile de istorie, dar nu este aşa în realitate, atunci când o trăieşti;
- evaluarea exagerată a informaţiilor factuale.

11. Istoria nu se târăşte, ci face salturi. Cine a prezis apariţia creştinismului ca religie dominantă în bazinul mediteranean şi mai apoi în lumea occidentală? Cronicarii romani ai vremurilor respective nici măcar nu au observat noua religie. Apoi, cine a prevăzut că o bandă de călăreţi îşi va extinde imperiul şi legea islamică din subcontinentul indian până în Spania în doar câţiva ani?

12. Ori de câte ori un european mediocru insolent vorbeşte despre americani, foloseşte cuvinte ca "incult", "non-intelectual" şi "slab la matematică". Dar acest european este probabil dependent de iPhone, poartă blugi şi foloseşte Microsoft Word. Se întâmplă ca America să fie deocamdată mult mai creativă decât alte naţiuni de vizitatori de muzee şi rezolvitori de ecuaţii.

13. Chestiuni care par să ţin de Extremistan ("teritoriul" Lebedelor Negre): averea, venitul, tirajul în cazul unui autor, citările unui autor, recunoaşterea "celebrităţii" numelor, numărul de referinţe pe Google, populaţia oraşelor, utilizarea cuvintelor într-un vocabular, numărul de vorbitori ai unei limbi, pagubele provocate de cutremure, dimensiunea planetelor, dimensiunea companiilor, deţinerea acţiunilor, pieţele financiare, preţurile bunurilor, rata inflaţiei, datele economice.

14. Cum să învăţăm de la un curcan. Un curcan e hrănit în fiecare zi. Fiecare masă îi va întări convingerea păsării că o regulă generală a vieţii e să fie hrănită de membri prietenoşi ai rasei umane. Dar într-o zi i se întâmplă ceva neaşteptat... Sentimentul de siguranţă a atins punctul maxim în momentul în care riscul era de fapt la cel mai înalt nivel! Dar problema e generală şi priveşte natura cunoaşterii empirice: derivăm doar pe baza datelor din trecut, făcând proiecţii pentru perioade lungi. Dar într-o zi, bum! are loc o schimbare majoră care invalidează totul.

15. Mulţi oameni confundă afirmaţia "Aproape toţi teroriştii sunt musulmani" cu afirmaţia "Aproape toţi musulmanii sunt terorişti". Eroarea logică ne face să supraestimăm posibilitatea ca un musulman ales la întâmplare să fie terorist, deşi probabilitatea să fie astfel este foarte mică.

16. Odată ce mintea vă este stăpânită de o anumită viziune asupra lumii, veţi avea tendinţa să acordaţi atenţie doar exemplelor care dovedesc că aveţi dreptate. În mod paradoxal, cu cât aveţi mai multă informaţie, cu atât veţi simţi că este mai justificată viziunea dumneavoastră.

17. Eroarea narativă are de-a face cu capacitatea noastră limitată de a privi şirurile de fapte fără a le întreţese cu o explicaţie sau, în mod echivalent, fără a le pune forţat într-o legătură logică, sub o săgeată a relaţiei. Explicaţiile pun faptele laolaltă, fac în aşa fel ca faptele să fie mai uşor de memorat şi ne ajută să le dăm mai mult sens. [...] Perceperea cauzalităţii are un fundament biologic (probabil nivelul de dopamină are o influenţă serioasă).

18. Oamenii tind să se amăgească, apelând la povestea "identităţii naţionale". Ideea a fost dovedită ca pură ficţiune de o lucrare revoluţionară elaborată de 65 de autori şi publicată în revista Science.

19. Fericirea d-voastră depinde mai mult de numărul de cazuri în care apar sentimente pozitive decât de intensitatea pe care o au acestea atunci când apar. O mulţime de veşti bunicele sunt de preferat unui singur calup de veşti foarte bune.

20. Gândiţi-vă că cea mai mare satisfacţie a noastră vreme de mii de ani a fost sub formă de hrană şi apă (plus încă ceva, mai intim) şi că, deşi avem nevoie de ele continuu, ajungem rapid la saturaţie.

21. Istoria adoratorilor înecaţi. Marcu Tullius Cicero ne-a spus următoarea poveste. Unui oarecare Diagoras, care nu credea în zei, i-au fost arătate unele tăbliţe care înfăţişau nişte adoratori ce se rugau, apoi supravieţuiau unui naufragiu. Rezulta că rugăciunea salvează de la înec. Diagoras a întrebat: "Unde sunt imaginile celor care s-au rugat şi apoi s-au înecat?". Acest tip de poveste poate înşela observatorul obişnuit, făcându-l să creadă în miracole. Aceasta este problema "dovezilor tăcute".

22. Cum să devii milionar în 10 paşi. Numeroase studii asupra milionarilor stabilesc ce au aceştia în comun: curajul, asumarea riscurilor, optimismul şamd. Şi conchidem că aceste trăsături ne ajută să avem succes. Acum aruncaţi o privire asupra cimitirului: este plin de oameni cu aceste trăsături şi care nu au devenit milionari. Ce separă cele două categorii este în bună măsură un singur factor: norocul.

23. Ziarele publică ştiri despre criminalii prinşi, dar nu şi despre cei neprinşi. Odată ce înţelegem conceptul de dovadă tăcută, multe lucruri din jurul nostru încep să se manifeste.

Comentarii -

 


Paul Gauguin - D'ou venons-nous Que sommes-nous Ou allons-nous

 

# Am creat o civilizaţie de tip Războiul Stelelor, cu emoţii din Epoca Pietrei, instituţii medievale şi tehnologie pe potriva zeilor.

# Din Paleolitic, fiecare trib şi-a inventat propriul mit al creaţiei, imaginând fiinţe supranaturale modelate de mediul înconjurător. Mitul creaţiei este un instrument de supravieţuire. Conflictul tribal, în care credincioşii dinăuntru erau asmuţiţi împotriva necredincioşilor din afară, a fost o principală forţă motrice care a modelat natura umană biologică.

# Conştiinţa nu a fost proiectată pentru autoexaminare, ci pentru supravieţuire şi reproducere. Gândul conştient este condus de emoţie; în esenţă şi în totalitate este devotat scopului supravieţuirii şi reproducerii.

# Trăim pe seama inteligenţei conduse de cerinţele instinctului animalic. Acesta este motivul pentru care distrugem necugetat biosfera şi, odată cu ea, propriile noastre perspective de existenţă permanentă.

Comentarii -


Bob Beamon

În prestația lor, sportivii pot atinge stări unice ale conștiinței ca rezultat al îndelungatei lor pregătiri anterioare și al concentrării lor intense din timpul unei competiții. Când totul merge bine pentru un atlet, sportivul poate avea o percepție modificată asupra timpului și un sentiment al performanței de înaltă calitate, obținută fără efort. Conștiința de sine este diminuată, pe măsură ce individul se confundă "total" cu jocul său. Din acest motiv, o astfel de stare este uneori numită "joc în stare de inconștiență".

Comentarii -

Capacitatea de a-ţi putea menține o stare completă de concentrare este vitală pentru performanţele atletice de top, mai ales în timpul unui joc-cheie sau într-un moment tensionat. Iată o descriere a concentrării reuşite oferită de kickerul (jucătorul ce degajează mingea în fotbalul american) Morton Andersen după câştigarea unor puncte pe terenul de joc:

Comentarii -

Cu nişte ani în urmă am fost un mistic. Am studiat chakrele şi purificarea lor. Am meditat, am făcut niște yoga, m-am chinuit să-mi văd aura, am băut apa purificată prin gânduri pozitive, am îmbrăţişat copacii, am ”dialogat” cu ghidul meu spiritual, am conversat cu D-zeu, mi-am interpretat visele, m-am (psih)analizat pe toate părțile şi fațetele, mi-am prelucrat relaţiile cu părinţii, cu antecesorii şi scenariile de viaţă, mi-am ghicit în stele (făceam astrograme), în palmă, în iriși, în scris, căutându-mi misiunea în viață.

Comentarii -

 

"Ne-am creat o civilizaţie globală în care elementele cruciale - transportul, comunicaţiile şi toate celelalte industrii, agricultura, medicina, educaţia, divertismentul, protecţia mediului şi chiar instituţia democratică a votului - depind profund de ştiinţă şi tehnologie.

Am organizat totodată lucrurile astfel încât aproape nimeni să nu înţeleagă ştiinţa şi tehnologia.

Aceasta este calea cea mai sigură către dezastru. Am putea chiar scăpa basma curată pentru un timp, dar mai devreme sau mai târziu acest amestec exploziv de ignoranţă şi putere ne va exploda în faţă".

Comentarii -

În cele ce urmează vreau să-ţi ilustrez ”greutatea” unei predicţii în baza ştiinţei psihologice şi nu a unor teorii psihologice infantile, mai potrivite fanilor lui Harry Potter sau studenţilor la Şcoala Hogwarts. În acest scop îţi voi oferi un test, iar tu, fiind o persoană cumsecade, îl vei face, chiar dacă n-ai trecut prin facultatea de profil, deoarece contează mai puţin spre deloc.

Comentarii -

După confruntarea finală din anul 2009 dintre cei doi candidaţi la preşedinţia României, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, Viorel Hrebenciu, pe atunci membru marcant al PSD, dar şi soţia lui Mircea Geoană - au acuzat utilizarea "atacurilor energetice" puse la cale, prin persoane "înzestrate", de către PDL, în speţă "flacăra violetă", pentru a-l slăbi pe Mircea Geoană. A fost o perioadă în care mulţi politicieni purtau cravate, pulovere, cămăşi ori pălării violete. Unii continuă şi astăzi. Se considera că violetul protejează împotriva atacurilor energetice. 

Comentarii -

Adeseori stabilirea adevărului într-un caz de încălcare a legii nu este simplă. Sunt nenumărate cazuri în istorie în care convingerea poliţiştilor, a procurorilor şi, în ultimă instanţă, a judecătorilor, cum că  o persoană este vinovată - s-a dovedit a fi greşită. În apărarea acestora este de menţionat că, în multe speţe, aceştia nu ştiu exact ce s-a întâmplat (nu au martori direcţi), ci încearcă să stabilească adevărul bazându-se pe dovezi circumstanţiale, pe mărturii (care pot fi false, intenţionat sau nu) etc.

Comentarii -

 

De când ne putem transmite gândurile către "umanitate" prin intermediul, în special, al reţelelor de socializare, producţia de aberaţii, aparent profunde, a crescut alarmant. În fapt pare că prea mulţi sunt preocupaţi să genereze (ori măcar să răspândească) fraze "antologice", care să ne pună pe gânduri, care musai stârnesc introspecţii şi revelaţii răvăşitoare. Dar aspectul mai interesant este umătorul: ne plac aceste aberaţii. Deşi nu înţelegem nimic din ele, pentru că nu spun nimic, în fapt, la o lectură superficială par a avea ceva de spus. Sigur, uităm repede de ele apoi, căci mii de alte aberaţii ne aşteaptă pentru a ne "provoca" intelectul şi imaginaţia.

Comentarii -

Erorile sistematice de judecată sunt cunoscute drept biasuri (eng. bias - predispoziţie, preconcepţie) şi ele apar în mod previzibil în împrejurări particulare. Atunci când pe scenă urcă un vorbitor chipeş şi sigur pe sine, puteţi anticipa că auditoriul îi va aprecia prestaţia mai favorabil decât merită.

  • Oamenii tind să evalueze importanţa relativă a problemelor în funcţie de uşurinţa cu care ele sunt extrase din memorie, iar aceasta este în mare măsură determinată de mărimea spaţiului care le este acordat în mass-media.
  • Teme frecvent menţionate ocupă mintea, pe măsură ce altele ies din sfera conştiinţei.
  • Există două moduri de gândire: sistemul 1 şi sistemul 2. Sistemul 1 operează automat şi rapid, cu efort redus sau nul şi fără senzaţia de control voluntar. Sistemul 2 acordă atenţia necesară activităţilor mintale solicitante, printre care se numără calculele complicate.
  • Ne identificăm cu sistemul 2, eul conştient, raţional, care are opinii, face alegeri şi decide la ce să ne gândim şi ce să facem. Dar descriu sistemul 1 ca stând fără efort la originea impresiilor şi senzaţiilor care sunt principalele surse ale opiniilor explicite şi ale alegerilor deliberate ale sistemului 2.

    Comentarii -

Imaginează-ți, te rog, următoarea situație. Un bărbat de 40 de ani, pe nume Alex, cumsecade și responsabil, pare să manifeste preferințe sexuale neobișnuite. Soția lui, Iulia, care îl cunoaşte de zece ani, e contrariată și îngrijorată pentru că dumnealui vizitează tot mai des site-uri cu pornografie juvenilă și colecţionează reviste și website-uri de profil.  Ba chiar a solicitat serviciile de masaj ale unei tinere domnișoare, ceea ce el nu obișnuia să facă. În tot acest timp, Alex acuza migrene tot mai dureroase.

Comentarii -

Creierul uman are o viață secretă. Populațiile de neuroni rulează propriile lor programe dincolo de accesul minții conștiente. Aproape tot ceea ce gândești și simți nu se află sub control conștient. Tu, sinele conștient, care s-a trezit azi dimineață, ești doar un minuscul fragment simulat de populații neurale care reușesc să coopereze.

Comentarii -

Recent am fost consultat de o persoană vizavi de ”trauma psihică” – posibila consecință a tragicului eveniment din acel club. Inspirat de întâlnire, voi împărtăşi câteva idei, care sper că vor fi de ajutor în abordarea mai sceptică a sprijinului psihologic oferit cu toptanul de o armata de experți. Cum e patologizată suferința umană? E mai simplu decât să răspunzi la ”ce mai faci?”. Când se petrece un dezastru (precum cel recent) și oamenii suferă în mod firesc, specialiștii clinicieni îi atribuie eticheta de ”TRAUMĂ PSIHICĂ”. Pe scurt, au inventat o boală.

Comentarii -

Deşi nu există o persoană anume căreia să i acorde creditul exclusiv pentru naşterea publicităţii în America, nimeni nu poate primi totuşi mai mult credit decât un om de care cel mai probabil nu aţi auzit niciodată: Edward Bernays.

Comentarii -

Ce spun atleţii de mare succes despre efort? Pentru a ajunge la rezultate remarcabile, atleţii trebuie să dezvolte un apetit pentru antrenamente riguroase. Singer (1984) subliniază faptul că stelele atletismului recunosc importanţa efortului prelungit în vederea obţinerii succesului.

Comentarii -

Inegalitatea în SUA a crescut rapid şi este de aşteptat ca discrepanţa dintre bogaţi şi săraci să devină şi mai mare. În timp ce această discrepanţă este un subiect al presei şi al campaniilor electorale, există o percepţie diferită la nivelul economiştilor ce studiază inegalitatea şi public, în genere.

Comentarii -

O modalitate de a evita tensiunea necontrolată este cultivarea capacităţii de a te relaxa atunci când ai nevoie. În anii '30, Edmund Jacobson a dezvoltat o tehnică simplă în acest scop, numită relaxare progresivă. Jacobson a afirmat că este important să înveți să recunoşti și să-ţi creezi sentimentul de relaxare musculară prin contrast cu sentimentul de tensiune musculară. Prin urmare, o persoană care învăță relaxarea jacobsoniană progresivă practică tensionarea și relaxarea diferitelor grupe musculare ale corpului, de la picioare în sus.

Comentarii -


Tracy Austin

Cum poate un atlet să spună când o problemă este de ordin psihologic? Robert Nideffer (1992), profesor la Universitatea de Stat din San Diego şi preşedinte al Enhanced Performance Systems, a oferit un ghid simplu. Dacă un atlet este mulțumit de performanța lui în zilele bune, dar îi este imposibil să ajungă la acest nivel în timpul competiției, el ar putea avea o problemă psihologică.

Comentarii -

Experţii se întreabă dacă, într-adevăr, creierul uman încetineşte odată cu vârsta. Chiar există un declin constant odată cu vârsta? Unii experţii în lingvistică sunt de părere că acest lucru nu se întâmplă, ei evidenţiind în schimb beneficiile experienţei. După ei, testele folosite anterior pentru a proba declinul cognitiv al celor ce îmbătrânesc nu demonstrează în realitate decât efectele faptului de a avea mai multe informaţii de procesat.

Comentarii -