Dacă aveți rude din mediul rural, este posibil să fiți familiari cu faptul că fabricarea săpunului se poate face și în gospodărie, cu puține ingrediente, folosind grăsimea animală. Probabil că nu va fi ca cel pe care-l cumpărați de la supermarket, dar... spală foarte bine. În fapt, produsul de casă cu siguranță are o mai mare vechime decât cel produs în fabrici. E posibil să vă fi întrebat la un moment dat: „Cum se poate obține ceva care înlătură grăsimea din... grăsime?”.
Cum funcționează săpunul și detergenții?
Înainte de a afla cum să ne facem propriul săpun, să vedem ce principii stau la baza acestuia. Săpunul și detergenții sunt alcătuiți în mare parte din surfactanți. Surfactanții reprezintă o categorie de substanțe chimice care micșorează tensiunea superficială a lichidelor; pe scurt, tensiunea superficială se referă la tendința lichidelor de a lua formă geometrică de arie minimă, adică, în esență, de a forma picături.
Acești surfactanți permit particulelor de murdărie și grăsime să se dizolve în apă, datorită structurii lor specifice. Sunt molecule organice alcătuite dintr-o parte hidrofobă (care nu vrea să fie în contact cu apa - în sensul că nu stabilește o legătură chimică cu moleculele de apă) și o parte hidrofilă (care vrea să fie în contact cu apa). Atunci când mai multe din aceste molecule găsesc o particulă de murdărie / grăsime în apă, părțile hidrofobe sunt atrase de acea particulă, „învelind-o”, formând ceea ce se numește o micelă. Un strat hidrofil se formează în partea exterioară a micelei, permițând particulei, acum învelite de moleculele surfactante, să fie dizolvată în apă. Puteți urmări acest proces în imaginea de mai jos.
La această micelă se referă nenumăratele reclame de la TV care vorbesc despre „produse micelare”, „apă micelară” ca despre nu știu ce știință magică :). E vorba, așadar, de produse care curăță, care conțin săpun. Deci nimic inventat de industria frumuseții săptămâna trecută...
Detergenții, deși au proprietăți asemănătoare săpunului, sunt făcuți pentru a rezista apei mai dure și formează trei clase, în funcție de natura grupei hidrofile: anionici, cationici și neionici.
Ce se întâmplă atunci când săpunul întâlnește virusuri?
În contextul pandemiei de coronavirus, adesea ați auzit îndemnul de a vă spăla pe mâini frecvent. Dar ce face săpunul? Va înlătura virusurile, odată cu restul murdăriei de pe mâini ori săpunul chiar distruge virusurile?
În fapt învelișul exterior al virușilor este alcătuit din lipide, substanțe organice grase, care nu se dizolvă în apă. Acest lucru le permite să se lipească ușor de pielea noastră, iar astfel să se răspândească de la om la om, de pe suprafețe nesterilizate, de exemplu. Cu toate acestea, atunci când un virus intră în contact cu săpun, părțile hidrofobe ale săpunului sunt atrase de stratul de lipide din învelișul acestuia cu destulă forță încât acest strat să fie rupt în mii de bucăți; tot ce rămâne din virus sunt niște proteine inofensive.
Cum facem săpun acasă?
Săpunul poate fi obținut din hidroliza bazică a trigliceridelor (trigliceridele sunt principalii constituenți ai grăsimilor din organismul uman și al altor animale), un proces cunoscut sub numele de saponificare. Această reacție produce săruri de sodiu ale acizilor grași (R-COONa), cu o latură hidrofobă (radicalul hidrocarbonat R-) și una hidrofilă (grupa carboxilat -COO-). Mai jos, o explicație mai „pământeană” :)
Dar ce înseamnă de fapt „hidroliza bazică a trigliceridelor”? Hidroliza este procesul de desfacere a unei legături chimice prin intermediul reacției cu apa. Trigliceridele sunt desfăcute în elementele lor constituente, glicerolul și acizii grași, cu ajutorul apei. Hidroliza este bazică, deoarece are loc în prezența sodei caustice, o bază.
O rețetă pentru săpun de casă
Pentru a face săpun, avem nevoie de trei ingrediente principale: 300g ulei de măsline (puteți folosi și alte surse de trigliceride, precum alte uleiuri vegetale sau grăsime animală), 40g sodă caustică (hidroxid de sodiu) și 100 ml apă distilată.
Primul pas constă în dizolvarea sodei caustice în apa distilată. Apa trebuie să fie distilată, întrucât dacă ar avea impurități, acestea ar putea reacționa cu hidroxidul de sodiu, iar puritatea săpunului ar scădea. Este recomandat să purtați ochelari și mănuși de protecție când parcurgeți acest pas, deoarece soda caustică este corozivă, iar dizolvarea acesteia în apă eliberează multă căldură.
Pentru al doilea pas, vom turna soluția de sodă caustică în uleiul de măsline (sau sursa de trigliceride aleasă de dvs.) și vom amesteca bine, până ce amestecul este omogen. Acesta este începutul reacției de saponificare.
Acum punem amestecul în forme și îl vom lăsa între 4 și 6 săptămâni să se întărească și să devină produsul pe care-l așteptați. Dacă doriți să adăugați aditivi de culoare sau miros, îi puteți adăuga în amestec înainte de a-l turna în forme. Gata, aveți săpun!
Pentru mai multe detalii privind acest proces, puteți urmării videoclipul de mai jos.
În concluzie, la baza săpunului se află surfactanții, care au două jumătăți, una hidrofobă și una hidrofilă, care le permit să acapareze și să dizolve în apă substanțe altfel nesolubile, precum grăsimea. Această proprietate face ca săpunul să fie foarte eficient și în eliminarea virusurilor, a căror componente structurale principale sunt lipidele (grăsimile). Nu în ultimul rând, săpunul poate fi obținut dintr-o sinteză relativ simplă care poate fi efectuată în orice gospodărie și care datează încă din Antichitate.
