Scientia

Oamenii de ştiinţă au descoperit că structura 3-D a cromozomilor din celulele canceroase are un rol important în copierea sau ştergerea de gene. Descoperirile lor arată mecanismele şi principiile fizice ce guvernează modificarea genomului în celulele tumorale.

Acum câteva milioane de ani, Plasmodium falciparum - parazitul care cauzează cele mai multe cazuri de malarie - a trecut la oameni de la primate. Ştim acest lucru de câteva decenii, dar în tot acest timp am dat vina pe o specie greşită de maimuţe antropoide.

Aspirina reduce simţitor riscul apariţiei cancerului de colon la persoanele care au în familie astfel de cazuri. Dispunem astăzi de cele mai relevante rezultate privind rolul pe care aspirina îl poate avea în prevenirea acestui tip de cancer, cancerul de colon.

O nouă modalitate da a opri inflamarea celulelor ar putea conduce la noi tratamente pentru boli printre care ateroscleroza şi cancerul. Tehnica poartă numele de interferenţă ARN, a fost descoperită încă din 1998 şi este privită ca o terapie foarte promiţătoare.

În cadrul unui studiu realizat pe 50 de persoane cu cancer de plămâni în stadiu avansat,  s-a constatat  că acele persoane despre  care doctorii  credeau că au o “credinţă religioasă” ridicată au reacţionat mai bine la chimioterapie şi au trăit mai mult.

Riscul de dezvoltare al autismului este crescut în rândul celor care au fraţi sau surori bolnavi de autism. Fraţii mai mici ai copiilor bolnavi de autism au mai multe şanse să dezvolte această boală, potrivit unui studiu efectuat de fundaţia caritabilă Autism Speaks din New York.

Noi utilizări pentru medicamente existente sunt dezvăluite de bazele de date online. Cum? Ideea e una dezarmant de simplă: pentru a afla dacă un medicament tratează şi boli pentru care nu a fost destinat, verifică dacă are un efect opus celui al bolilor.

Cancerul de plămâni este foarte greu de detectat din timp. Aşa că nişte cercetători din Germania şi-au pus cei mai buni câini să miroase situaţia. Şi nu o să-ţi vină să crezi, dar a mers. În continuare, detalii despre studiul realizat de oamenii de ştiinţă germani.

În ciuda imaginii stereotipe a fumătorilor, priviţi îndeobşte ca părinţi iresponsabili, se pare că aceştia sunt mai entuziaşti în ceea ce priveşte testarea copiilor cu vârste cuprinse între 1 şi 2 ani, pentru expunerea la fumul de tutun.

Un sondaj realizat în rândul a 477 părinţi din SUA a arătat faptul că 70% din nefumători şi 74% din fumători au sprijinit screening-ul, dacă acesta a fost realizat alături de testele obligatorii de numărătoare sangvină şi expunere la plumb (Pediatrie, DOI: 10.1542/peds.2010-2462).

Beta-catenină

Sute de sugari mor anual de o formă agresivă de leucemie. În curând aceste decese ar putea fi evitate, graţie descoperirii de către cercetători a punctului slab al acestei boli. Leucemia de tip MLL (mixed-lineage leukaemia) este prezentă în 70% din cazurile întâlnite la copiii sub doi ani. Jumătate dintre aceştia mor până la împlinirea vârstei de 2 ani.

Eric So de la Colegiul Regal din Londra şi colegii acestuia au descoperit o proteină care stimulează acest tip de leucemie, dar îl şi face rezistent la tratament.

Cercetătorii de la Centrul pentru cercetarea SIDA din Africa de Sud au publicat recent un studiu în revista Science în care se arată că au reuşit să dezvolte un gel anti-microbian ce reduce rata infecţiilor cu virusul HIV la femei cu 39%. Detalii, în continuare.

Un studiu apărut ieri în prestigioasa revistă Science descrie traiectul urmat de virusul gripei porcine după ce acesta a ieşit din atenţia mass-media şi a locuitorilor planetei. Încă nu a apărut nicio tulpină periculoasă pentru om, dar pentru cât timp lucrurile vor sta astfel?

Oamenii de ştiinţă au reuşit să descifreze codul genetic al cancerelor de piele şi de plămâni. Această reuşită va duce atât la dezvoltarea unor teste de sânge care să identifice tumorile mult mai devreme decât este posibil astăzi, cât şi la producerea unor noi medicamente mult mai eficiente.

Într-un studiu publicat pe 9 decembrie, online, în Proceedings of the Royal Society, cercetătorii americani Thomas W. McDade, Julienne Rutherford, Linda Adair şi Christopher W. Kuzawa au avansat ideea că protecţia exagerată a copiilor, în special până la vârsta de 2 ani, de agenţii patogeni obişnuiţi are efecte negative la maturitate. Studiul a început cu mai bine de 25 de ani în urmă şi a folosit ca indicator al stării generale a sistemului imunitar proteina C-reactivă, un marker al inflamaţiei.

O specie de rozătoare ce trăieşte în Africa, Heterocephalus glaber, pe cât de hidos arată, pe atât de interesantă este pentru oamenii de ştiinţă. De ce? Întâi pentru că aceste animale nu simt durerea, lucru neexplicat încă, iar în al doilea rând pentru că Heterocephalus glaber este singurul animal cunoscut care nu suferă de cancer.

Despre realitatea efectului Placebo sunt numeroase discuţii inclusiv între oamenii de ştiinţă. Cum mai multe experimente recente par a consolida opinia că în multe situaţii (în special în cazurile de depresie ori cele de durere cronică) efectul Placebo pur şi simplu funcţionează, noi şi noi cercetări au loc pentru a înţelege mecanismul intern al organismului prin care efectul Placebo se manifestă.