Scientia

Totul începe cu un număr mic de filme clasice, cu westernurile favorite ori cu  cele 11 sezoane ale serialului M*A*S*H. În curând, hardul este solicitat şi nu vă mai amintiţi unde aţi pus episodul 13 din sezonul II. Este mai bine ca fişierele să fie organizate...

Se spune adesea că mamele şi bebeluşii lor au o legătură profundă şi intimă...dar chiar şi aşa, această nouă descoperire este ciudată. Doar uitându-se unii la alţii şi zâmbindu-şi, mamele şi bebeluşii îşi sincronizează bătăile inimii la o diferenţă de doar câteva milisecunde.

Încă nu s-a găsit bosonul Higgs, particula ipotetică care explică de ce alte particule posedă masă. Dar acesta ar putea să nu fie singurul mister cosmic pe care Higgs l-ar putea rezolva.  Particula Higgs ar putea explica, de asemenea, modul în care universul a căpătat forma actuală.

După aproape 3 decenii de abstractizări, matematică și imaginaţie, teoria corzilor e asociată în cele din urmă cu un proces real. O echipă de cercetători olandezi a reuşit în premieră să explice un fenomen fizic folosind concepte ale acestei controversate teorii.

Una dintre cele mai zguduitoare descoperiri din fizică – neutrinii care circulă cu o viteză mai mare decât cea a luminii – rezistă şi după alte 2 săptămâni de observaţii. Cercetătorii sunt acum atât de încrezători, încât le vor trimite către o revistă peer-reviewed spre publicare.

Problema încercării de a face o cercetare fructuoasă privind modul în care oamenii visează este că nu e tocmai uşor să dai instrucţiuni cuiva care doarme. Cei mai mulţi dintre noi nu au nici un control asupra a ceea ce facem atunci când suntem adormiţi.

În cadrul întâlnirii anuale a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) a fost prezentată lista roşie a speciilor aflate în pericol de a dispărea. Această listă include şi tisa himalaiană, Taxus contorta, care creşte în Afganistan, India şi Nepal.

În decursul ultimelor decenii, diferitele dispozitive de camuflare au ajuns din ce în ce mai aproape de realitate. Oamenii de ştiinţă au reuşit să ascundă obiectele de ochiul uman folosind diverse metamateriale. Despre o nouă reuşită, în continuare.

Uitaţi de X-Men. Fotonii sunt super-eroii. Ei călătoresc cu cea mai mare viteză posibilă din univers, iar recent s-a reuşit schimbarea culorii şi modificarea formelor undelor asociate lor. Isprava aduce cu un pas mai aproape visul de a avea ultra-computere cuantice.

Noi dovezi susţin ideea că trăim într-o zonă a Universului numai bună pentru existenţa noastră. Controversata constatare vine de la descoperirea că una dintre constantele naturii pare a fi diferită în celelalte locuri din cosmos. Detalii, în cele ce urmează...

Laserele care emit pulsuri cu durata unui cvintilion de secundă ar putea descrie comportamentul electronilor dintr-o reacţie chimică. O echipă de cercetători a publicat în „Nature photonics” o metodă care va îmbunătăţi tehnica filmării mişcării electronilor.

Deja publicului larg nu-i este străin bosonul Higgs. Pe de o parte pentru că este cu atâta aviditate căutat de cercetători de aproape jumătate de secol, pe de altă parte din cauza denumirii date de Leon Lederman, particula Dumnezeu. Dar cât de aproape suntem de descoperirea lui?

Cercetătorii de la acceleratorul de particule CERN au reuşit să izoleze antimateria (atomi de antihidrogen) într-un câmp magnetic pentru o perioadă de 16 minute. Acesta este un nou record şi deşi poate nu pare mult, este suficient pentru fizicieni pentru a trage unele concluzii.

Sonda spaţială NASA "Gravity Probe B", lansată în spaţiu anul 2004, a furnizat date concludente care validează două predicţii ale teoriei generale a relativităţii care sunt cunoscute sub denumirile de: efectul geodetic şi efectul Lense-Thirring (frame-dragging).

Echipa de fizicieni lucrând la detectorul STAR de la acceleratorul de particule RHIC (Relativistic Heavy Ion Collider) a reuşit să detecteze nuclee de antiheliu-4, particulele de antimaterie ale heliului-4. Descoperirea a fost publicată pe 24 aprilie în prestigioasa revistă Nature.

Cercetarea ştiinţifică de bază este realizată, prin definiţie, pentru a înţelege mai bine natura fundamentală a Universului. O întrebare din ce în ce mai des auzită în aceste vremurile tulburi se referă la beneficiile reale de pe urma investiţiilor în cercetare.

Există viaţă altundeva în Univers? Iată unul din marile mistere ale ştiinţei moderne. O altă întrebare extrem de interesantă este dacă viaţa ar putea să apară în universuri care funcţionează după legităţi fizice diferite de cele care ne sunt familiare.

Fizicieni ai Universităţii din Otago / SUA au imaginat o tehnică ce permite izolarea şi capturarea unui atom neutru; tehnica le-a permis acestora să "vadă" şi să fotografieze un atom de rubidiu pentru prima dată, ceea ce reprezintă o mare realizare ştiinţifică.

Teoria relativităţii a lui Einstein afirmă că dacă vă aflaţi în apropierea unui corp masiv, ca Pământul, timpul ar curge un pic mai încet decât dacă v-aţi afla departe de el. Cercetători americani au demonstrat acest lucru recent la nivelul solului, folosind două ceasuri foarte precise.

În urmă cu mai bine de 200 de ani a fost efectuat un experiment (de către Thomas Young) care a uimit lumea fizicii. Acum câteva zile o echipă de fizicieni a publicat rezultatele efectuării unui experiment cu trei fante cu fotoni, ce reconfirmă soliditatea mecanicii cuantice.