Scientia

Conform specialiştilor de la UC San Diego, zonele din creier responsabile cu vederea reacţionează mai bine în cazul obiectelor de valoare. Studiul a fost condus de John Serences, prof. asistent şi şef al Lab. de Percepție şi Cunoaștere al UCSD.

Datorită dezvoltării selecției genetice, am putea ajunge să reușim în a testa materialul genetic al embrionului și să reducem răspândirea bolilor precum schizofrenia și autismul. Ar putea fi acest lucru de fapt un pas înapoi? Nu am şi pierde ceva astfel?

O nouă şi îndrăzneaţă teorie susţine că bolile mentale precum autismul persistă la un nivel atât de mare deoarece în trecut confereau avantaje umanităţii. Continuăm seria de articole pe tema posibilelor avantaje pe care afecțiunile minţii le-ar fi adus primilor H. sapiens.

Să fi declanşat un inventator autist revoluţia tehnologică în Epoca de piatră? Oare primii lideri spirituali din istoria umanităţii au fost maniaco-depresivi? O nouă şi îndrăzneaţă teorie explică lucrurile. Au conferit oare bolile mentale în trecut avantaje umanităţii?

Ne putem imagina cum ar fi să avem două capete sau trei brațe, dar nu putem înțelege cu adevărat cum ar fi asta... cel puțin așa au presupus întotdeauna cercetătorii. Dar acum un nou experiment a demonstrat că putem într-adevăr să înțelegem senzația de a avea trei brațe.

Elementul cheie al muzicii plăcute poate fi că ne delectează neuronii. Un nou model matematic sugerează că intervalele muzicale armonioase declanșează un model de activare consistent în anumiți neuroni auditivi. Mai multe detalii, în continuare...

Cercetări de dată recentă sugerează faptul că desenele şi schiţele realizate pe durata orelor de curs te ajută să înveţi. De fapt, spun cercetătorii, elevii ar trebui încurajaţi să îşi însoţească însemnările şi notiţele pe care le iau la cursuri cu multe schiţe, scheme şi desene.

Un studiu recent efectuat sub coordonarea lui Sue Ramsden, Universitatea College London, arată că IQ-ul (coeficientul de inteligenţă) nu este stabil pe timpul adolescenţei, aşa cum se credea. Evoluţia IQ-ului este însoţită de modificări cerebrale.

Oamenii diagnosticaţi cu tulburarea numită anxietate socială găsesc situaţiile sociale ca fiind extrem de stresante, începând de la cele în care trebuie să se vadă cu prietenii şi până la vorbitul în public. Cât de preocupaţi sunt ei de ierarhia socială? Ce imagine despre sine au?

"Totul va fi bine". Hai, încearcă să te convingi de acest lucru, deoarece realismul poate dăuna sănătăţii. Cei optimişti se recuperează mai bine după intervenţii chirurgicale cum ar fi o operaţie de bypass coronarian şi au un sistem imunitar mai puternic.

Este greu să iei decizii şi să rezişti tentaţiilor la sfârşitul zilei, chiar şi atunci când nu te simţi sleit psihic. Ziarul New York Times este de părere că ”oboseala deciziei” duce la alegeri proaste şi nehotărâre, procese negative ce se intensifică  spre sfârşitul zilei.

Una din ultimele manifestări din cadrul simpozionului aniversar de 150 de ani al MIT a fost dedicată explorării inteligenţei umane şi a celei artificiale. Iată care au fost principalele teme abordate în discuţiile desfăşurate sub genericul "Creiere, minţi şi maşini".

Potrivit unui studiu publicat de Asociaţia Psihologică Americană, romantismul nu trebuie să stagneze într-o relaţie, ci să progreseze pe parcursul acesteia. Romantismul poate dura o viaţă întreagă şi poate mări şansele de a avea o relaţie mai sănătoasă şi mai fericită.

Cercetătorii au reuşit să localizeze neuronii responsabili cu condiţionarea sentimentului de frică la mamifere. Acest lucru a fost realizat la Universitatea Washington, SUA, autorii publicând un studiu pe 6 iulie 2009, în Journal of the Public Library of Science.

O licărire într-un ochi ar putea deveni curând suficientă pentru a diagnostica efectele asupra nervilor asociate diabetului zaharat. Descoperiri recente arată că pe baza evaluărilor neinvazive ale corneei unui pacient se poate diagnostica nivelul leziunilor nervoase.

Numeroase cercetări în domeniul somnului au confirmat legătura strânsă somn-memorare. Testele făcute de către Olaf Lahl de la Universitatea din Düsseldorf arată că un pui de somn de numai şase minute este suficient pentru a îmbunătăţi semnificativ memoria.

Marile idei par să apară de nicăieri. Acum suntem un pas mai aproape de a înţelege cum apar. Se crede că zonele responsabile pentru limbaj şi creativitate concură în creier, ceea ce poate explica de ce unii dintre cei cu leziuni cerebrale devin brusc artişti.

Un studiu recent publicat în Journal of Experimental Social Psychology arată că atunci când ne simţim curaţi trupeşte, suntem înclinaţi spre a face judecăţi morale mult mai aspre. Studiul s-a realizat sub îndrumarea lui Chen-Bo Zhong de la Universitatea Northwestern.

Un bine-cunoscut efect secundar al injectării cu Botox este neputinţa "pacientului" de a-şi exprima  pe deplin emoţiile, dată fiind limitările fizice privind mişcarea muşchilor care apar odată cu injectarea. Cercetări recente arată că lucrurile nu se termină aici... Citiţi aici detalii.

Oamenii de ştiinţă, pe baza unor studii efectuate în ultimii ani, consideră că, îndeobşte, gradul de fericire al unei persoane este determinat de trăsături de personalitate care sunt în cea mai mare parte ereditare. De asemenea, starea de sănătate, contextul vieţii de zi cu zi ori alţi factori externi pe care nu-i putem controla îşi pun amprenta asupra calităţii vieţii noastre, aşa cum noi o recepţionăm. Însă studii recente arată că oamenii pot în fapt să-şi influenţeze starea de spirit.