Scientia

Nu vrei să te pui cu Doamna Mare, deci este util dacă o recunoşti când o vezi. Atât de util încât chiar şi viespile o pot face. În ciuda faptului că au un creier de mai mult de un milion de ori mai mic decât al nostru, reginele viespilor de hârtie îşi pot recunoaşte feţele una alteia.

Cu o jumătate de miliard de ani în urmă, creaturile mării fugeau de o nouă creatură terifiantă: un crevete primordial gigantic cu privire ageră. Este unul dintre cele mai vechi animale cunoscute cu ochi compuşi, semnul distinctiv al insectelor moderne şi al crustaceelor.

Stresul ne face pe mulţi dintre noi nefericiţi, dar poate să ne şi omoare. Pe lângă faptul că provoacă anxietate şi depresie, baza psihologică a stresului a fost asociată şi cu boli variind de la obezitate, depresie postpartum, sindromul Cushing, epilepsie până la osteoporoză.

Pentru majoritatea dintre noi, mirosul materiei organice în descompunere este ultimul lucru la care ne gândim atunci când suntem... excitaţi. Dar acum oamenii de ştiinţă au arătat că, cel puţin în cazul musculiţelor, mirosul de fructe coapte sau putrezite este excitantul suprem.

Oamenii nu sunt singura specie în cadrul căreia femelele trebuie să suporte avansuri nedorite din partea masculilor. Cercetătorii de la universităţile din Copenhaga şi Exeter au analizat felul în care alte specii se descurcă atunci când vine vorba de această problemă.

Acest articol vorbeşte despre încurajarea şi întrajutorarea dintre fraţi, fie aceştia încă în stadiu de broscuţe embrionare. Puii de broască ţestoasă comunică între ei înainte de eclozare, pentru a-şi coordona sosirea în această lume.

Un sondaj recent realizat de către fundaţia spaniolă BBVA dezvăluie că majoritatea oamenilor din ţările dezvoltate este în favoarea tehnologiilor reproductive de tipul fertilizării in vitro. Dar majoritatea este împotriva folosirii acestor tehnologii pentru a alege sexul copilului.

Lenea ar putea să nu fie singurul motiv pentru care unor oameni le este atât de greu să se menţină în formă. Dacă se îndepărtează doar două gene din ADN-ul şoarecilor, voinţa lor de a se antrena dispare complet, iar un proces similar ar putea avea loc şi la oameni.

Dacă vorbim de o femelă vertebrată, sunt şanse mari ca aceasta să fie atrasă de culoarea roşie, iar asta este valabil şi pentru oameni. Este unul dintre lucrurile cele mai ciudate din biologie – indiferent de specie, femelele par să iubească roşul. Detalii, în continuare...

Albumina serică umană, sau ASU, este o proteină esenţială din sânge care este folosită în tratamentul arsurilor grave, cirozelor hepatice şi şocurilor hemoragice şi este utilizată în producţia de vaccinuri. E obligatoriu să fie extrasă din sânge curat provenit din donaţii.

Specie: Pterodroma baraui. Habitat: Insula Réunion din vestul Oceanului Indian. Împerecherea: la lumina palidă a lunii. Poate că dacă ar fi să numim o vietate activă la lumina lunii, ne-am gândi cu toţii la un vârcolac. Totuşi, astăzi nu vom părăsi teritoriul realităţii.

Imaginea din stânga înfăţişează o pisică fluorescentă și nu a fost modificată în niciun fel. Pisica, pe de altă parte, a suferit anumite modificări. Un grup de cercetători au alterat-o genetic pentru a străluci aşa cum se poate vedea. Detalii, în continuare...

O comisie de biosecuritate americană decide dacă o cercetare importantă privind gripa aviară H5N1 nu este prea periculoasă pentru a fi publicată. Cercetarea arată că un număr mic de mutaţii ar putea permite gripei aviare H5N1 să provoace o pandemie umană letală.

Un transplant de neuroni a refăcut la şoareci zonele afectate din creier, crescând speranţele că transplanturi asemănătoare ar putea ajuta într-o zi la tratarea leziunilor măduvei spinării, a bolii Parkinson sau a altor afecţiuni ale creierului.

Chiar de la intrare, Disneyland este proiectat să arunce o vrajă asupra vizitatorilor. Prima parte - Main Street (Strada Principală) - pare că se întinde mile întregi către castelul din depărtare. Toate acestea se bazează pe iluzii optice. Detalii, în continuare.

Pentru majoritatea insectelor, mersul pe plasa unui păianjen şi deranjarea firelor lipicioase ar fi idee foarte proastă. Vibraţiile distincte ale prăzii  agitate servesc doar la atragerea păianjenului şi se termină inevitabil cu muşcarea insectei, ambalarea în pânză şi digerarea sa.

Cum pot, prin evoluție, să apară specii în care indivizii fac un efort ajutând și alți indivizi, nu doar pe ei înșiși? Un studiu pe drojdie (un organism unicelular), realizat de o echipă de cercetători de la MIT, aduce o explicaţie în această direcţie.

Ochelarii bifocali permit purtătorilor să focalizeze deopotrivă obiectele îndepărtate şi cele apropiate, uitându-se prin diferite părţi ale lentilei. Se spune că Benjamin Franklin a inventat aceste lentile, dar de fapt ele există de milioane de ani, în natură.

Există multe ipoteze în ceea ce privește originea vieții. Toate se lovesc însă de un paradox al naturii comparabil cu celebra întrebare cu oul și găina. Cum este posibil ca aminoacizii și nucleotidele să fi apărut înaintea catalizatorilor care contribuie la formarea lor?

O echipă de cercetători de la Spitalul Pediatric din Boston a dezvoltat o nouă metodă de administrare lentă a anestezicelor. Ideea ar putea revoluţiona nu numai modul în care este tratată durerea din timpul operaţiei şi cea postoperatorie, ci şi durerea cronică.