Pui de somn Numeroase cercetări în domeniul somnului au confirmat legătura strânsă somn-memorare. Testele făcute de către Olaf Lahl de la Universitatea din Düsseldorf arată că un pui de somn de numai şase minute este suficient pentru a îmbunătăţi semnificativ memoria.

 

 

Subiecţii, studenţi cu vârste 20-29 ani, au fost chemaţi la laborator la ora 13:00. Li s-au acordat două minute pentru a reţine o listă de 30 de cuvinte şi li s-a testat memoria după o oră, interval în care unii subiecţi nu au dormit deloc, unii au aţipit în reprize de şase minute, iar alţii au dormit chiar 35 de minute. Rezultatele celor care nu au dormit deloc au fost mai puţin de 7 cuvinte reţinute din cele 30, cei care au aţipit au reţinut mai mult de 8, iar cei care au dormit profund au reţinut mai mult de 9.

Conform lui Lahl, în timpul somnului creierul e implicat activ în procesul de memorare, odată cu începutul somnului debutând şi procesul de solidificare a informaţiei. Concluzia cercetătorului german a fost că cele 6 minute de somn s-au dovedit suficiente pentru o mai bună memorare. Interpretând rezultatele, între durata somnului şi memorare există corelaţie: o perioadă mai mare de somn îmbunătăţeşte şi mai mult performanţele.

 

 

Părerile altor specialişti despre rezultatele testului îl contrazic însă. Jim Horne, de la Universitatea Loughborough din Anglia, consideră că doar somnul profund, de lungă durată ajută la memorare. El vede în somnul de 6 minute o reîmprospătare temporară. Robert Stickgold, de la Facultatea de Medicină de la Harvard, crede că experimentul pune în lumină  un proces de consolidare a informaţiei care începe înainte de somn şi care poate continua după momentul trezirii,  nu un proces care debutează odată cu somnul.

„Dintre toate funcţiile somnului, memoria e singura care explică de ce trebuie să trecem prin fenomenul  pierderii conştiinţei, în contrast cu o odihnă liniştită”, explică Stickgold. Creierul în timpul somnului nu este inactiv, cum s-ar putea crede. Din contră, trece prin procese complexe. Dintre aceste procese, transferul de informaţie din hipocamp, zona creierului responsabilă de memoria de scurtă durată, către cortex, zonă a creierului unde informaţia este stocată pe termen mai lung, este un proces complex, prin care se dă înţeles informaţiei primite, astfel stocată.

Înainte de orice altceva, studiul lui Lahl aduce rezultate promiţătoare, în încercarea de a elucida mecanismele care au loc în timpul somnului, incluzându-l pe cel de memorare. Rezultate îmbucurătoare pentru aceia dintre dumneavoastră care se lasă furaţi de somn câteva minute.

 

 

Bibliografie:
Scientific American
Journal of Sleep Research

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro