Un studiu chinez recent, preluat de presa românească și internațională, a încercat să stabilească o corelație între grupa de sânge și rata infectării cu SARS-CoV-19. Concluzia studiului, conform cercetătorilor chinezi, este următoarea: „persoanele cu grupa de sânge A au un risc mare decât cei cu grupa de sânge 0 sub raportul ratei de infectare și al severității bolii”. Citind articolul, vom vedea că această concluzie suportă o serie de comentarii. Cercetarea are o serie de limitări, pe care le evidențiem în articol. Să vedem, așadar, ce spune studiul, după o lectură atentă.
Iată ce arată, în cifre, studiul, pe care-l puteți citi integral aici (eng.):
• s-au colectat probe de sânge de la 1.775 pacienți infectați cu noul coronavirus de la Spitalul Jinyintan, Wuhan, China; 113 pacienți de la Spitalul Renmin, Universitatea Wuhan, China; 285 pacienți de la Spitalul poporului nr. 3, Shenzhen, China.
• s-a stabilit modul în care sunt distribuite grupele de sânge (A, B, AB și 0) în populație, pe baza următoarelor eșantioane: 3.694 de persoane din Wuhan; 23.386 din Shenzhen.
• Distribuția grupelor de sânge în Wuhan (calculată pe baza celor 3.694 persoane):
:: 32,16% - grupa A;
:: 24,90% - B;
:: 9,10% - AB;
:: 33,84% - 0.
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (1.775 pacienți, Spitalul Jinyintan), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
:: 37,75% - grupa A : 670 persoane infectate vs 571 persoane (dacă distribuția celor infectați, pe baza grupei de sânge, ar fi fost similară cu distribuția grupelor de sânge în populația normală, adică 32,16%)
:: 26,42% - B: 469 persoane vs 442 (dacă ar fi fost 24,90%)
:: 10,03% - AB: 178 persoane vs 161 (dacă ar fi fost 9,10%)
:: 25,80% - 0: 458 persoane vs 600 (dacă ar fi fost 33,84%).
Dintre cei 1.775 de pacienți 206 au decedat. Pe grupe de sânge, procentele deceselor sunt următoarele: grupa A: 41,26% (85 de persoane); grupa B: 24,27% (50); grupa AB: 9,22% (19); grupa 0: 25,24% (52). Ca și în cazul numărului total de infecții, diferențe semnificative apar doar în cazul grupelor A și 0.
• Distribuția grupelor de sânge în Shenzhen (calculată pe baza celor 23.386 persoane):
:: 28,77% - grupa A;
:: 25,14% - B;
:: 7,32% - AB;
:: 38,77% - 0.
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (285 pacienți de la Spitalul poporului nr. 3, Shenzhen), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
:: 28,77% - grupa A: 82 infectați vs 82 (dacă ar fi fost infectați 28,77%)
:: 29,12% - B: 83 vs 72 (dacă ar fi fost 25,14%)
:: 13,68% - AB: 39 vs 21 (dacă ar fi fost 7,32%)
:: 28,42% - 0: 81 vs 110 (dacă ar fi fost 38,77%).
• Distribuția grupelor de sânge în Shenzhen (calculată pe baza celor 23.386 persoane):
:: 28,77% - grupa A;
:: 25,14% - B;
:: 7,32% - AB;
:: 38,77% - 0.
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (113 pacienți de la Spitalul Renmin, Shenzhen), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
:: 39,82% - grupa A: 45 infectați vs 33 (dacă ar fi fost infectați 28,77%)
:: 22,12% - B: 25 vs 28 (dacă ar fi fost 25,14%)
:: 13,3% - AB: 15 vs 8 (dacă ar fi fost 7,32%)
:: 24,78% - 0: 28 vs 44 (dacă ar fi fost 38,77%).
• Ce observăm? Datele spun povești diferite, totuși, de la spital la spital. O concluzie cu ceva consistență este: cei cu grupa 0 au fost mereu mai puțini decât ar fi fost în cazul unei distribuții a infecțiilor similare cu distribuția grupelor de sânge în populație.
• Diferență între numărul de pacienți real și cel „așteptat”, pe baza distribuției grupelor de sânge (valori absolute):
Cei cu grupa A au avut:
· +99 în studiul 1 (1.775 pacienți); +0 în studiul 2 (285 pacienți); +12 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa B au avut:
· +27 în studiul 1 (1.775 pacienți); +11 în studiul 2 (285 pacienți); -3 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa AB au avut:
· +17 în studiul 1 (1.775 pacienți); +18 în studiul 2 (285 pacienți); +7 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa 0 au avut:
· -142 în studiul 1 (1.775 pacienți); -29 în studiul 2 (285 pacienți); -16 în studiul 3 (113 pacienți).
Iată o serie de limitări, admise și de cercetători:
· numărul de pacienți este mic, în special în două cazuri din trei;
· nu au fost folosite date cu privire la alte afecțiuni ale pacienților, care, în multe cazuri, fac diferența dintre spitalizare și nespitalizare.
Așadar, ce rămâne din acest studiu?
· Este un studiu preliminar.
· Indică faptul că cei cu grupa 0 ar putea avea o rezistență un pic mai mare decât cei cu celelalte grupe, dar în niciun caz nu indică imunitatea la boală.
· Sunt discrepanțe între cele trei studii sub aspectul procentului numărului de infectați cu grupa A.
· Pare că în cazul celorlalte grupe de sânge, B și AB, nu putem trage vreo concluzie utilă.
· Nu este clar care ar putea fi cauza diferențelor constatate.
____________________
Suplimentar: Care sunt diferențele între cele patru tipuri de sânge?
Membrana celulelor roşii din sângele nostru conţine mai multe antigene dintre care cele mai importante sunt antigenele A, B şi 0. După grupa sanguină specia umană este împărţită în persoane cu grupa 0, cu grupa A, cu grupa B şi cu grupa AB. Fiecare persoană moşteneşte un antigen de la un părinte şi un antigen de la celălalt părinte; aceste antigene îi determină grupa sanguină.
Antigenele A şi B sunt antigene "dominante". Acest lucru înseamnă că dacă o persoană are un antigen B şi un antigen 0, antigenul dominant B va determina tipul grupei sanguine al persoanei. Mai mult, două persoane cu acelaşi tip de sânge pot avea perechi de antigene diferite, adică o persoană cu grupa sanguină A, poate avea antigene AA ori antigene A0 (iar cum A este dominantă, 0 nu va fi vizibilă în grupa de sânge).
Contrar opiniei unora, este foarte posibil ca un copil să aibă o grupă sanguină complet diferită de a părinţilor, chiar dacă aceştia au amândoi aceeaşi grupă sanguină. De exemplu, dacă cei doi părinţi au grupa sanguină B şi au antigenii B şi O, copiii pot moştenii antigenii B şi B (B de la fiecare părinte) ori B şi O (B de la un părinte, 0 de la celălalt).
