Pe la sfârşitul anilor 1980, oamenii de ştiinţă au sugerat că o creşterea bruscă a numărului celor care suferă de alergii ar fi fost rezultatul vieţuirii în case sterile şi al practicilor de igienă pline de exces de zel. Teoria a intrat într-o oarecare măsură în cultura publică.
Sistemele noastre imunitare, era prezentat în continuarea teoriei, nu ar fi fost expuse la infecţii importante. Un raport recent, cu toate acestea, indică faptul că această "ipoteză a igienei" este falsă şi că nu există o legătură directă. În schimb, cercetătorii au prezentat o nouă teorie - cea care stabileşte o legătură de cauzalitate între alergii şi alte boli și lipsa noastră de expunere la microbii umani, animali şi din mediu.
Acest nou raport ne este furnizat de către Forumul ştiinţific Internaţional privind igiena domestică (International Scientific Forum on Home Hygiene) (IFH), o iniţiativă care este condusă de Sally Bloomfield şi Rosalind Stanwell-Smith. Ei susţin că numele de "ipoteza a igienei" este înşelător şi că aceasta le oferă oamenilor un sentiment fals al cunoaşterii motivului pentru care alergiile apar într-un număr atât de mare. Mai mult decât atât, după cum au si declarat cercetătorii printr-un comunicat de presă, "Dacă îngrijorarea faţă de faptul de a fi prea curat are ca rezultat expunerea inutilă a adulţilor şi copiilor la agenţi patogeni care îi pot îmbolnăvi, acest lucru ar fi în mod evident periculos."
Într-adevăr, gândirea convenţională în ultimii douăzeci de ani a constat în faptul că o incidenţă mai mică a infecţiei în copilăria timpurie (mai ales prin contactul neigienic cu fraţii) ar putea fi o explicaţie pentru creşterea nivelului de boli alergice şi astm. Autorii avertizează totuşi că nici o legătură de cauzalitate nu a fost vreodată stabilită în mod corespunzător care să facă legătura între bolile infecţioase şi capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva alergiilor.
Acestea fiind spuse, autorii recunosc totuşi importanţa microbilor. Şi, de fapt, cercetarea lor indică faptul că viaţa în epoca modernă a dus la niveluri periculos de scăzute de expunere la unii microbi critici de tipul "prieteni vechi", care nu sunt numai importanţi pentru lupta corespunzătoare împotriva alergiilor, dar şi pentru protecţie împotriva unor boli cronice inflamatorii, cum ar fi diabetul de tip 1 şi scleroza multiplă.
Într-adevăr, sugestia că ar trebui să ne expunem la microbii potriviţi este în concordanţă cu cele mai recente opinii care au ca obiect buna întreţinere a florei intestinale şi integritatea generală şi diversitatea microbiomului uman; ştiinţa arată din ce în ce mai mult faptul că microbii joacă un rol crucial în reglarea sistemului nostru imunitar.
Microbii în cauză îi includ pe cei faţă de care oamenii ar fi fost expuşi în mod regulat înainte de secolul 19 şi cel mai vizibil în timpul epocii paleolitice. Autorii susţin că aceşti microbi nu mai sunt prezenţi în casele noastre - şi asta nu din cauza practicilor noastre de curăţenie (deşi asta e greu de crezut). Ei sugerează că, casele moderne prezintă o diversitate mai mică de microbi, dar conţin încă bacterii, virusuri, ciuperci, mucegaiuri şi acarieni.
Cât despre microbii faţă de care ar trebui să ne expunem, cercetătorii sugerează ca mediul rural conţine "tipul corect de murdărie." În ceea ce priveşte modul în care ar trebui să realizăm aceasta, totuşi, constituie o întrebare care rămâne fără răspuns.
Traducere după rise-in-allergies-has-nothing-to-do-with-exposure-to-disease de Alexandru Hutupanu
