Când un copil părăseşte coconul din pântecele mamei sale, acesta se confruntă cu o lume în care există potenţiali agenţi patogeni. În prezent, un model al sistemului imunitar imatur, primul de acest fel, oferă o nouă perspectivă şi noi speranţe.
Acest model promite impulsionarea dezvoltării de vaccinuri destinate în mod special nou-născuţilor. Există foarte puţine astfel de vaccinuri în prezent.
Aproximativ 1 milion de nou-născuţi, în special din Asia şi Africa, mor în fiecare an datorită bolilor infecţioase care pot fi prevenite, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cel mai bun mod de a proteja aceşti copii ar fi să îi vaccinăm la naştere, afirmă Guzman Sanchez-Schmitz de la Harvard Medical School şi Spitalul de Copii din Boston, Massachusetts. "Aceşti copii sunt examinaţi de către profesioniştii din domeniul sănătăţii la naştere, după care nu mai sunt examinaţi deloc", afirmă el.
"O mulţime de infecţii apar precoce în cursul vieţii", afirmă Ofer Levy, un imunolog care lucrează cu Sanchez-Schmitz în acelaşi laborator. Deci, chiar dacă examinăm copilul din nou mai târziu, va fi prea târziu să mai putem face ceva.
Cu toate acestea, vaccinurile pentru nou-născuţi lipsesc, spune Levy. Cele mai multe sunt create pentru adulţi şi adaptate pentru persoanele mai tinere. "Creerea de vaccinuri pentru nou-născuţi este ad-hoc în prezent", afirmă el.
Sistem imunitar al copilului este diferit de cel al unui adult şi tinde să manifeste un răspuns mult mai slab la elementele străine, inclusiv la agenţi infecţioşi. În timp ce acest lucru este vital în primele zile ale vieţii pentru a face faţă unui atac violent al unor bacterii non-ameninţătoare, de asemenea presupune faptul că bebeluşii sunt mult mai predispuşi la dezvoltarea unor anumite infecţii şi nu răspund la fel de bine la vaccinurile create pentru adulţi. "Studiile au arătat că imunitatea dispare într-un interval de câteva luni după vaccinare", afirmă Levy.
Pentru a îmbunătăţi dezvoltarea de vaccinuri pentru nou-născuţi, Levy, Sanchez-Schmitz şi colegii lor au creat un nou mod de modelare a sistemului imunitar al nou-născutului.
Mai întâi echipa a prelevat sânge de la nivelul venelor ombilicale umane şi l-au utilizat pentru a efectua culturi folosind două tipuri de celule: cele care alcătuiesc pereţii vaselor de sânge şi globule albe care sunt factori-cheie ai răspunsului imun. Membrul echipei Chad Stevens, de asemenea de la Spitalul de Copii din Boston, a fost în măsură să crească aceste celule în matricea de colagen care în interiorul organismului formează sistemul lor de suport fizic şi biochimic, prin descoperirea condiţiilor ideale în care să matureze colagenul. Un lucru care nu a fost realizat anterior. Sistemul este acoperit cu plasma (componenta lichidă a sângelui) nou-născutului.
Modelul este primul sistem artificial imunitar care conţine în întregime componente umane şi se comportă într-un mod similar cu un sistem imunitar real al nou-născutului, afirmă Levy. Echipa lui a privit cum celulele albe din sânge au străbătut peretele vasului de sânge şi s-au transformat în celule dendritice care recunosc elementele străine şi le marchează ca ţintă pentru alte celule care aparţin sistemului imunitar. Exact cum ar proceda atunci când întâlnesc un agent patogen în organism.
În cadrul ultimului experiment efectuat, echipa a constatat că modelul a răspuns la vaccinul BCG pentru tuberculoză în acelaşi mod în care nou-născuţii au făcut-o în cadrul studiilor clinice. "O singură doză de vaccin BCG nu numai activează celulele dendritice, dar creşte capacitatea acestora de a stimula proliferarea globulelor albe şi producerea de molecule de semnalizare", aşa cum s-ar întâmpla la un nou-născut, afirmă Levy. Mai mult, modelul a produs acelaşi raport de celule, afirmă Sanchez-Schmitz, care a prezentat lucrarea în cadrul reuniunii anuale a Asociaţiei Americane de Imunologie în Boston, la începutul acestei luni.
Cercetătorii presupun că modelul lor oferă o modalitate sigură de a testa vaccinurile înainte de a efectua studii care să includă nou-născuţi. "Scopul este cel de a realiza un studiu clinic într-o eprubetă", afirmă Levy.
El şi Sanchez-Schmitz utilizează deja modelul pentru a dezvolta adjuvanţi noi, agenţi care sunt adăugaţi la vaccinuri pentru a le creşte efectul. "Lucrăm, de asemenea, la o abordare nouă pentru un vaccin împotriva HIV", spune Levy.
Paul Offit, medic pediatru şi director al Vaccine Education Center at the Children's Hospital of Philadelphia, Pennsylvania, demonstrează că în timp ce modelul va ajuta probabil la dezvoltarea vaccinurilor, aceasta nu va înlocui studiile clinice completamente. "Este un model frumos, in vitro, care este util pentru examinarea răspunsurilor imune ale nou-născuţilor, dar va trebui să testăm orice vaccin pe animale şi în cele din urmă pe nou-născuţi", afirmă acesta.
Sukumar Pal, un imunolog la Universitatea din California, Irvine, speră că modelul va accelera dezvoltarea de vaccinuri. "Dacă vreau să testez 1000 de candidaţi pentru vaccin, am putea folosi acest sistem pentru a realiza acest lucru într-o perioadă foarte scurtă", afirmă el, estimând că ar putea reduce perioada studiilor sale de la opt săptămâni la doar una. "Utilizarea de colagen uman este un lucru foarte inteligent", adaugă Pal. "Este un model minunat pentru a testa vaccinuri."
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Artificial-immune-system-gives-baby-vaccines-a-booster publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Pavel Ecaterina
| Puteţi discuta subiectul pe FORUM | Puteţi pune întrebări pe secţiunea QA |
