Cea mai bătrână stea se află undeva acolo. Dar care este aceea? Există un mit cum că peştişorul de aur (n.t. carasul auriu) are o memorie de trei secunde şi, uneori, mă întreb dacă acest lucru nu este valabil şi pentru o parte dintre cei care se ocupă cu ştirile despre ştiinţă. În această săptămână presa internaţională a anunţat cu surle şi trâmbiţe descoperirea de către oamenii de ştiinţă australieni a celei mai bătrâne stele din Univers.
Aceasta are un nume „uşor" de reţinut SMSS J031300.36-670839.3 şi ea s-a format din gazul care exista la scurt timp după evenimentul Big Bang. Acest lucru ar însemna că steaua respectivă s-a format acum aproape 13,7 miliarde de ani. Există o stea mai bătrână decât aceasta?
Dar această poveste ar putea nedumeri pe cei care urmăresc ştirile ştiinţifice din moment ce cu doar şase luni în urmă mass-media ne vorbea (http://www.space.com/20112-oldest-known-star-universe.html) despre HD 140283, „steaua Matusalem", a cărei vârstă a fost estimată la aproape 14,5 miliarde de ani.
Acest lucru ar face ca HD 140283 să fie practic mai bătrână decât însăşi Universul, dar incertitudinea de aproximativ 800.000 de ani în ceea ce priveşte determinarea vârstei ei ar putea face ca vârsta acesteia să se potrivească cu măsurătorile cosmologice cu privire la vârsta Universului.
O imagine obţinută de astronomii de la Digitized Sky Survey ce prezintă cea mai bătrână stea denumită HD 140283 şi care se află în galaxia noastră la o distanţă de 190,1 ani-lumină.
Credit: Digitized Sky Survey (DSS), STScI/AURA, Palomar/Caltech, and UKSTU/AAO
Deci, de ce se crede că această nouă descoperire reprezintă cea mai bătrână stea din Univers?
Ştiinţa versus interesul popular
În opinia mea există două motive principale: unul de natură ştiinţifică şi unul ce ţine de modul prin care se poate stârni interesul publicului larg. Să începem cu cel ştiinţific. Descoperirile în ştiinţă se produc, de obicei, în două etape: ca urmare a unui experiment sau a unor observaţii (prima etapă) şi în urma unei interpretări a acestora (a doua etapă). Mass-media se concentrează de cele mai multe ori asupra acestora din urmă, interpretările putând fi uneori destul de senzaţionale. Ele constituie titlurile din ziare, în timp ce sângele, sudoarea şi lacrimile vărsate în urma experimentelor şi observaţiilor ştiinţifice laborioase care au fost necesare pentru a se obţine datele ştiinţifice sunt de multe ori trecute cu vederea.
Aşa cum a explicat Stefan Keller, observaţiile necesare pentru a identifica noua stea au fost eroice.
Steaua se află într-o regiune frumoasă a emisferei sudice între Marele şi Micul Nor al lui Magellan (două galaxii care orbitează în jurul galaxiei Calea Lactee). Credit: Mike Bessell, ANU/Space Telescope Science Institute.
Un nou telescop, SkyMapper, născut din cenuşa incendiilor dezastruoase din Canberra care au avut loc în anul 2003 cartografiază cerul sudic al bolţii cereşti pentru căutarea stelelor care nu conţin elementele grele pe care le găsim în mod obişnuit în Soare.
SkyMapper elimină o mulţime de stele candidate în acest sens iar analiza spectroscopică efectuată cu ajutorul telescoapelor mari este necesară pentru a căuta indiciile privind prezenţa (sau lipsa) acestor elemente grele.
Noua descoperire ştiinţifică prezentată recent constă în faptul că astronomii au identificat o stea care pare să fie formată din hidrogen şi heliu aproape pur, aceasta fiind poluată cu o cantitate mică de elemente grele ce au provenit din explozia unei singure stele. Aceste condiţii au existat doar în Universul foarte timpuriu şi, în mod clar, aceasta este o descoperire importantă.
Dar ce putem spune despre afirmaţia că aceasta reprezintă cea mai bătrână stea din Univers? Ei bine, acesta este momentul în care lucrurile devin incerte. Din păcate stelele nu se prezintă ca nişte ceasuri care ne arată momentul în care ele s-au format.
Vârsta stelelor
Pentru a cunoaşte vârsta stelelor trebuie să înţelegem modul în care acestea s-au format şi au evoluat. Deşi o stea este mult mai simplă decât un bondar, dacă ţinem cont de complexitatea proceselor fizice, de incertitudinile în ceea ce priveşte condiţiile existente în Universul timpuriu şi de alţi factori atunci stabilirea cu precizie a vârstei acesteia este dificilă.
Ultima descoperire, reprezentată de SMSS J031300.36-670839.3, ar putea fi cea mai bătrână stea pe care o cunoaştem din Univers, dar având în vedere incertitudinile implicate s-ar putea să nu fie.
De fapt revista Nature a prezentat în detaliu modul în care s-au efectuat observaţiile astronomice asupra acestei stele şi cum s-a măsurat abundenţa elementelor chimice şi apoi a susţinut într-un mod concludent că materia din care s-a format această stea trebuie să fi existat în Universul foarte timpuriu. Dar este foarte important să reţineţi că un aspect pe care autorii articolului respectiv nu l-au comentat este chiar vârsta reală a stelei.
Interesul popular
Deci, ce putem spune despre motivul legat de interesul popular? Am stabilit că descoperirea unei stele fără elemente chimice grele care s-a putut forma doar în Universul timpuriu reprezintă un rezultat ştiinţific important.
Dar interesul mass-mediei ar mai fi fost acelaşi dacă s-ar fi spus că aceasta ar putea fi (sau nu) cea mai veche stea din Univers?
S-ar părea că pentru a stârni interesul unor jurnalişti noutăţile ştiinţifice trebuie să fie ciudate sau să ameninţe să „rescrie manualele de ştiinţă". Incertitudinea şi confuzia afectează uneori ştiinţa reală astfel încât şi această poveste este prezentată ca fiind descoperirea celei mai bătrâne stele din Univers.
Ce poate crede publicul despre această ştire recentă atâta timp cât, aşa cum am arătat mai devreme, i s-a spus deja de existenţa unei stele chiar mai bătrâne, steaua Matusalem?
Într-o lume în care Kim Kardashian face ca cele mai banale lucruri să apară la ştiri se pare că ştiinţa are nevoie de o doză de senzaţional pentru a fi considerată interesantă pentru publicul larg.
Ar trebui să fie clar pentru colegii mei că eu nu am ales în mod special această ştire. Am un mare respect pentru astronomii implicaţi în această descoperire şi sunt foarte entuziasmat de succesul pe care l-a avut SkyMapper în descoperirea acestei stele exotice.
Dar cu toţii am devenit vinovaţi (inclusiv eu) de modul în care prezentăm diferite ştiri în mass-media.
Acest lucru face ca publicul cititor, inclusiv următoarea generaţie de oameni de ştiinţă, să capete o imagine deformată asupra modului în care progresează ştiinţa, ceea ce este un fapt important.
Deşi este nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte interesul publicului faţă de ştiinţă, aceasta are nevoie de o prezentare mai bună, mai precisă în cadrul mass-mediei care să arate că ea reprezintă o continuă provocare umană. Acest lucru nu este un obiectiv de neatins!
Dar înainte de a încheia putem reveni la întrebarea dacă SMSS J031300.36-670839.3 este cea mai bătrână stea pe care o cunoaştem din Univers. Poate este sau poate că nu este. Nimeni nu ştie cu siguranţă.
Traducere de Cristian-George Podariu după oldest-star-universe
